Fondul de mediu

In temeiul art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata, si al art. 1 pct. VII.1 din Legea nr. 182/2013 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante, Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta.

Art. I. – Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.193 din 30 decembrie 2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 105/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:
1. Articolul 1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
Art. 1. – Fondul pentru mediu este un instrument economico-financiar destinat sustinerii si realizarii proiectelor si programelor pentru protectia mediului si pentru atingerea obiectivelor Uniunii Europene in domeniul mediului si schimbarilor climatice, in conformitate cu dispozitiile legale in vigoare.”
2. La articolul 3 alineatul (3), dupa litera f) se introduc doua noi litere, literele g) si h), cu urmatorul cuprins: „g) analizeaza si selecteaza proiectele obiectivelor de investitii inaintate de ministerele beneficiare, finantate din sumele obtinute in urma scoaterii la licitatie a certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera, potrivit prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 115/2011 privind stabilirea cadrului institutional si autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finantelor Publice, de a scoate la licitatie certificatele de emisii de gaze cu efect de sera atribuite Romaniei la nivelul Uniunii Europene, aprobata prin Legea nr. 163/2012, cu modificarile si completarile ulterioare;
h) desfasoara activitati de control la operatorii economici autorizati pentru preluarea obligatiilor privind deseurile de ambalaje, respectiv anvelopele uzate.”
3. La articolul 3, dupa alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu urmatorul cuprins: „(4) In exercitarea atributiilor de conducere a Administratiei Fondului coopereaza cu autoritati si institutii publice ale statului, ale administratiei publice centrale si locale, cu reprezentanti ai societatii civile, cu persoane juridice si/sau fizice, potrivit dispozitiilor legale in vigoare, pe baza protocoalelor incheiate.”
4. Articolul 4 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
Art. 4. –
(1) Administratia Fondului este condusa de un presedinte cu rang de secretar de stat
(2) Presedintele este numit, suspendat si revocat din functie, in conditiile legii, prin decizie a prim-ministrului, la propunerea conducatorului autoritatii publice centrale pentru protectia mediului
(3) In exercitarea atributiilor de conducere a Administratiei Fondului, presedintele emite dispozitii
(4) Presedintele are calitatea de ordonator de credite pentru fondurile pe care le gestioneaza si reprezinta Administratia Fondului in relatiile cu tertii, precum si in justitie, numeste si elibereaza din functie personalul acesteia, in conditiile legii
(5) Presedintele poate delega calitatea de ordonator de credite, potrivit dispozitiilor art. 20 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificarile si completarile ulterioare
(6) Presedintele Administratiei Fondului poate delega atributiile sale unui vicepresedinte, cu rang de subsecretar de stat, sau altor persoane cu functii de conducere din cadrul Administratiei Fondului, in conditiile legii
(7) Vicepresedintele este numit, suspendat si revocat din functie, in conditiile legii, prin decizie a prim-ministrului, la propunerea conducatorului autoritatii publice centrale pentru protectia mediului
(8) Administratia Fondului dispune de personal propriu contractual care asigura functiile de conducere, de executie si de control, potrivit regulamentului de organizare si functionare propriu
(9) Salarizarea personalului Administratiei Fondului se face potrivit legii
(10) In indeplinirea atributiilor prevazute la art. 3 alin. (3), Administratia Fondului are urmatoarele structuri de decizie:
a) Comitetul de avizare;
b) Comitetul director.”
5. La articolul 5 alineatul (1), litera d) se modifica si va avea urmatorul cuprins: „d) cate un reprezentant din cadrul autoritatii publice centrale pentru finante, autoritatii publice centrale pentru economie, autoritatii publice centrale pentru transporturi, autoritatii publice centrale pentru sanatate, autoritatii publice centrale pentru agricultura, precum si doi reprezentanti ai autoritatii publice centrale pentru dezvoltare regionala si administratie publica, imputerniciti prin ordin al ministrului de resort, un reprezentant al Departamentului pentru Energie si un reprezentant al Departamentului pentru ape, paduri si piscicultura, imputerniciti prin ordin al ministrului delegat.”
6. La articolul 9 alineatul (1), literele c), d), p), r) si s) se modifica si vor avea urmatorul cuprins: „c) taxele incasate de la proprietarii sau, dupa caz, administratorii de depozite pentru deseurile inerte si nepericuloase incredintate de catre terti in vederea eliminarii finale prin depozitare, in cuantumul prevazut in anexa nr. 2;
d) o contributie de 2 lei/kg, datorata de operatorii economici care introduc pe piata nationala bunuri ambalate, care distribuie pentru prima data pe piata nationala ambalaje de desfacere, si de operatorii economici care inchiriaza, sub orice forma, cu titlu profesional, ambalaje, pentru diferenta dintre cantitatile de deseuri de ambalaje corespunzatoare obiectivelor minime de valorificare sau incinerare in instalatii de incinerare cu recuperare de energie si de valorificare prin reciclare prevazute in anexa nr. 3 si cantitatile de deseuri de ambalaje efectiv valorificate sau incinerate in instalatii de incinerare cu recuperare de energie si valorificate prin reciclare;…………………………………………………………………………………..
p) o contributie de 100 lei/tona, datorata de unitatile administrativ-teritoriale sau, dupa caz, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, in cazul neindeplinirii obiectivului anual de reducere cu 15% a cantitatilor de deseuri eliminate prin depozitare din deseurile municipale si asimilabile colectate prin serviciul public de salubrizare, plata facandu-se pentru diferenta dintre cantitatea corespunzatoare obiectivului anual de diminuare si cantitatea efectiv incredintata spre valorificare sau incinerare in instalatii de incinerare cu recuperare de energie. Pentru unitatile administrativ-teritoriale sau, dupa caz, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor care nu au organizat serviciu public de salubrizare, contributia se calculeaza prin aplicarea obiectivului anual de reducere cu 15% la cantitatile de deseuri municipale si asimilabile generate potrivit indicelui de generare prevazut in planurile de gestionare a deseurilor aprobate in conditiile legii;…………………………………………………………………………………..
r) timbrul de mediu pentru autovehicule;
s) o taxa de 0,3 lei/kg, aplicata o singura data cantitatilor de uleiuri, pe baza minerala, semisintetice, sintetice, cu sau fara adaosuri, datorata de catre operatorii economici care introduc pe piata nationala astfel de produse. Taxa se evidentiaza distinct pe documentele de vanzare.”
7. La articolul 9 alineatul (1), dupa litera s) se introduc patru noi litere, literele t), t), u) si v), cu urmatorul cuprins: „t) sumele rezultate din comercializarea surplusului de AAU-uri, potrivit prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 29/2010 privind valorificarea surplusului de unitati ale cantitatii atribuite Romaniei prin Protocolul de la Kyoto, aprobata cu modificari prin Legea nr. 145/2010; t) suma reprezentand contravaloarea certificatelor verzi neachizitionate, achitata conform prevederilor art. 12 alin. (2) din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
u) contravaloarea in lei a sumei obtinute in urma scoaterii la licitatie, in conditiile legii, a certificatelor de emisii ramase neutilizate din rezerva pentru proiectele de tip implementare in comun pentru Romania din perioada 2008-2012 din cadrul schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera, potrivit prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 115/2011, aprobata prin Legea nr. 163/2012, cu modificarile si completarile ulterioare;
v) o contributie de 2 lei/kg aplicata pentru diferenta dintre cantitatile de deseuri de ambalaje, respectiv anvelope uzate declarate ca valorificate de catre operatorii economici autorizati pentru preluarea obligatiilor anuale de gestionare a respectivelor deseuri si cantitatile constatate de Administratia Fondului ca fiind valorificate.”
8. La articolul 10, alineatele (2) si (3) se modifica si vor avea urmatorul cuprins: „(2) Contributiile prevazute la art. 9 alin. (1) lit. d) si i) se platesc numai in cazul neindeplinirii obiectivului de valorificare a deseurilor de ambalaje, prevazut in anexa nr. 3, si a obiectivului de gestionare a anvelopelor uzate, prevazut in legislatia in vigoare
(3) Operatorii economici prevazuti la art. 9 alin. (1) lit. d) si i) sunt obligati sa declare lunar, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care s-a desfasurat activitatea, cantitatile de ambalaje, respectiv de anvelope introduse pe piata nationala si cantitatile de deseuri de ambalaje valorificate, respectiv cantitatile de anvelope uzate gestionate.”
9. La articolul 10, dupa alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (51), cu urmatorul cuprins: „(51) In cazul introducerii pe piata nationala, prin achizitii intraunionale sau importuri de bunuri, in scopul utilizarii sau consumului propriu, a substantelor clasificate prin acte normative ca fiind periculoase pentru mediu, baza de calcul la care se aplica contributia prevazuta la art. 9 alin. (1) lit. e) reprezinta valoarea de achizitie, exclusiv taxa pe valoarea adaugata aferenta.”
10. La articolul 10, alineatul (7) se modifica si va avea urmatorul cuprins: „(7) Administratia Fondului publica anual, pe pagina de internet proprie, lista operatorilor economici prevazuti la art. 9 alin. (1) lit. d), inregistrati drept contribuabili la Fondul pentru mediu.”
11. La articolul 11, alineatele (1), (2) si (22) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
Art. 11. –
(1) Sumele prevazute la art. 9 alin. (1) lit. a), b), c), e), f) si s) se declara si se platesc lunar de catre persoanele juridice si fizice care desfasoara activitatile respective, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care s-a desfasurat activitatea
(2) Sumele prevazute la art. 9 alin. (1) lit. d), i), j) si p) se declara si se platesc anual de catre persoanele juridice si fizice care desfasoara respectivele activitati, pana la data de 25 ianuarie inclusiv a anului urmator…………………………………………………………………………………… (22) Sumele prevazute la art. 9 alin. (1) lit. s) si v) se stabilesc prin decizie si se platesc in functie de data comunicarii deciziei, astfel:
a) daca data comunicarii este cuprinsa in intervalul 1-15 din luna, termenul de plata este pana la data de 5 a lunii urmatoare;
b) daca data comunicarii este cuprinsa in intervalul 16-31 din luna, termenul de plata este pana la data de 20 a lunii urmatoare.”
12. La articolul 13 alineatul (1), literele c), e), l)-n), p) sir) se modifica si vor avea urmatorul cuprins: „c) gestionarea deseurilor;…………………………………………………………………………………..
e) managementul integrat al zonei costiere;…………………………………………………………………………………..
l) aplicarea de tehnologii curate, incluzand gazeificarea carbunelui si cogenerare de inalta eficienta, fara a se limita la acestea;
m) efectuarea de monitorizari, studii si cercetari in domeniul protectiei mediului si schimbarilor climatice privind sarcini derivate din acorduri internationale, directive europene sau alte reglementari nationale sau internationale, precum si cercetare-dezvoltare in domeniul schimbarilor climatice;
n) modernizarea si reabilitarea grupurilor energetice;…………………………………………………………………………………..
p) efectuarea de lucrari destinate prevenirii, inlaturarii si/sau diminuarii efectelor produse de fenomenele meteorologice extreme;…………………………………………………………………………………..
r) Programul national de imbunatatire a calitatii mediului prin realizarea de spatii verzi in localitatile din mediul urban;”.
13. La articolul 13 alineatul (1), dupa litera v) se introduc patru noi litere, literele w), x), y) si z), cu urmatorul cuprins: „w) reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera in transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante din punct de vedere energetic;
x) imbunatatirea utilizarii eficiente a energiei in cladiri;
y) reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera in agricultura;
z) managementul deseurilor cu reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera.”
14. La articolul 13, dupa alineatul (2) se introduc patru noi alineate, alineatele (21)-(24), cu urmatorul cuprins: „(21) Sumele rezultate din aplicarea prevederilor art. 9 alin. (1) lit. t) se utilizeaza dupa cum urmeaza:
a) 98% pentru investitii verzi;
b) 2% pentru campanii de informare si constientizare, precum si pentru studii de cercetare in domeniul schimbarilor climatice. (22) Prin investitii verzi se intelege acele investitii prin care se finanteaza proiecte care genereaza reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera. (23) Sumele prevazute la alin. (21) lit. a) pentru investitii verzi se utilizeaza pentru finantarea proiectelor prevazute la alin. (1) lit. g), i), l), n), x), y), z) si w). (24) Suma rezultata din aplicarea prevederilor art. 9 alin. (1) lit. t) este utilizata in vederea finantarii investitiilor in producerea de energie din surse regenerabile de catre persoanele fizice care realizeaza capacitati energetice cu putere instalata de pana la 100 kW, conform prevederilor art. 12 alin. (6) din Legea nr. 220/2008, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.”
15. La articolul 13, alineatele (3), (4) si (5) se modifica si vor avea urmatorul cuprins: „(3) Se acorda sustinere financiara din Fondul pentru mediu pentru proiectele propuse de persoane fizice si de persoane juridice, de drept public sau de drept privat, inclusiv unitati administrativ-teritoriale si subdiviziuni administrativ-teritoriale ale municipiilor, asociatii de dezvoltare intercomunitara, institutii publice, institute/institutii de cercetare, dezvoltare, inovare, unitati si institutii de invatamant, organizatii neguvernamentale, culte recunoscute potrivit legii, forme asociative de administrare si exploatare a terenurilor agricole sau cu vegetatie forestiera, operatori economici, ocoale silvice, asociatii de proprietari, persoane fizice autorizate, intreprinderi individuale si intreprinderi familiale
(4) Categoriile de beneficiari si metodologia de finantare care prevede analiza, selectarea, aprobarea, implementarea proiectelor si/sau programelor pentru protectia mediului prevazute la alin. (1), cu exceptia celor prevazute la lit. d), m), o), p), t) si v), se stabilesc prin ghidul de finantare aferent fiecarui program sau proiect, care se elaboreaza de Administratia Fondului si se aproba prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale pentru protectia mediului si schimbarilor climatice
(5) Categoriile de lucrari si/sau proiecte pentru protectia mediului care se pot finanta conform prevederilor alin. (1) lit. m), o), p), t) si v), precum si sumele destinate finantarii acestora se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului si schimbarilor climatice.”
16. La articolul 13, dupa alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (41), cu urmatorul cuprins: „(41) Proiectele selectate pentru a fi finantate si sumele alocate pentru fiecare proiect selectat conform prevederilor alin. (1) lit. d) se aproba prin ordin comun al ministrului mediului si schimbarilor climatice si al ministrului dezvoltarii regionale si administratiei publice.”
17. La articolul 13, dupa alineatul (51) se introduc doua noi alineate, alineatele (52) si (53), cu urmatorul cuprins: „(52) Beneficiarii proiectelor prevazute la alin. (21) lit. a) potfi:
a) operatori economici;
b) autoritati ale administratiei publice centrale si locale. (53) Beneficiarii proiectelor pentru campaniile de informare, constientizare si studii de cercetare in domeniul schimbarilor climatice, prevazute la alin. (21) lit. b), pot fi:
a) autoritatile administratiei publice centrale si locale;
b) organizatii neguvernamentale;
c) unitati ale sistemului national de cercetare, dezvoltare si inovare.”
18. La articolul 15, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins: „(2) Nedepunerea la termen a declaratiilor privind obligatiile la Fondul pentru mediu constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 500 lei la 1.000 lei, pentru persoane fizice, si cu amenda de la 1.000 lei la 5.000 lei, pentru persoane juridice.”
19. La articolul 16 alineatul (1), litera a) se modifica si va avea urmatorul cuprins: „a) de catre personalul de specialitate din cadrul Administratiei Fondului si/sau al Garzii Nationale de Mediu, prin unitatile sale teritoriale, pentru contraventia prevazuta la art. 15 alin. (2) si (4);”.
20. Articolul 19 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
Art. 19. – Anexele nr. 1-3 fac parte integranta din prezenta ordonanta de urgenta.”
21. Anexa nr. 2 se modifica si se inlocuieste cu anexa nr. 1 la prezenta ordonanta.
22. Anexa nr. 3 se modifica si se inlocuieste cu anexa nr. 2 la prezenta ordonanta.
23. Anexa nr. 4 se abroga incepand cu 1 ianuarie 2014.
24. In tot cuprinsul ordonantei de urgenta, sintagma „autoritatea publica centrala pentru mediu si paduri” se inlocuieste cu sintagma „autoritatea publica centrala pentru protectia mediului.”
Art. II. –
(1) Prevederile art. 9 alin. (1) lit. c), s) si v), art. 10 alin. (2) si (3), art. 11 alin. (1) si (2), anexele nr. 2 si 3, precum si prevederile referitoare la abrogarea anexei nr. 4 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 105/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, astfel cum au fost modificate si completate prin prezenta ordonanta, intra in vigoare la data de 1 ianuarie 2014
(2) Prevederile art. 15 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 196/2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 105/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, intra in vigoare in 30 de zile de la data publicarii prezentei ordonante in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Art. III. Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.193 din 30 decembrie 2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 105/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta ordonanta, se va republica, dupa aprobarea acesteia prin lege, in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, dandu-se textelor o noua numerotare.
PRIM-MINISTRU VICTOR-VIOREL PONTA
Contrasemneaza:
Ministrul mediului si schimbarilor climatice, Rovana Plumb
Ministrul delegat pentru ape, paduri si piscicultura, Lucia Ana Varga
p. Viceprim-ministru, ministrul dezvoltarii regionale si administratiei publice, Shhaideh Sevil, secretar de stat
p. Viceprim-ministru, ministrul finantelor publice, Dan Manolescu, secretar de stat
Ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea
p. Ministrul afacerilor externe, Radu Podgorean, secretar de stat
p. Ministrul economiei, Adrian Ciocanea, secretar de stat
Ministrul agriculturii si dezvoltarii rurale, Daniel Constantin
Ministrul transporturilor, Ramona-Nicole Manescu
Ministrul sanatatii, Gheorghe-Eugen Nicolaescu
p. Ministrul delegat pentru energie, Marcel Popa, secretar de stat
Ministrul muncii, familiei, protectiei sociale si persoanelor varstnice, Mariana Campeanu
Bucuresti, 27 august 2013.

Sanctiuni legislatie deseuri

Legislatia de mediu din Romania este destul de incurcata, cu ordine sau hotarari de guvern care completeaza cateva paragrafe a unor legi existente si cu norme metodologice nu intotdeauna foarte clare.

In paragrafele urmatoare este prezentata o sinteza a celor mai importante obligatii impuse firmelor prin legislatia actuala de mediu:

  • Obligatia de a nu degrada mediul prin depozitari necontrolate de deseuri de orice fel (Legea 195/2005 privind protectia mediului – amenda de la 25.000 lei la 50.000 lei);
  • Obligatia de a functiona cu respectarea prevederilor autorizatiei/autorizatiei integrate de mediu pentru activitatile care fac obiectul procedurilor de reglementare din punct de vedere al protectiei mediului (Legea 195/2005 privind protectia mediului – amenda de la 50.000 lei la 100.000 lei);
  • Persoana responsabila cu managementul deseurilor conform Legii 211/2011 (lipsa persoanei responsabile se sanctioneaza cu amenda 15.000-30.000RON);
  • Dosar propriu de management al deseurilor, ce cuprinde identificarea, clasificarea si raportarea diferentiata a tipurilor de deseuri generate conform HG 856/2002 si Legea 211/2011. Contine contractele cu colectorii, autorizatiile de mediu, raportarile, evidenta lunara (lipsa acestui dosar se sanctioneaza cu amenda 15.000-30.000 RON);
  • Colectarea separata cel putin a deseurilor din hartie, metal, plastic si sticla.  (Legea 211/2011, art. 14.1; amenda: 20 000 – 40 000 RON);
  • Predarea separata a deseurilor din baterii si acumulatori, in vederea reciclarii. (HG.1132/2008, art. 7.18; amenda: 5 000 – 7 500 RON)
  • Se interzice transportarea deseurilor si deseurilor periculoase cu mijloace de transport neautorizate (HG 1061/2008 amenda 10.000-30.000 RON in functie de articolele incalcate;
  • Colectarea separata, stocarea si predarea, in vederea reciclarii, a uleiurilor uzate. (HG. 235/2007, art. 5:1; amenda: 7 500 – 10 000);
  • Se interzice eliminarea deseurilor provenite de la aparate electrice sau electronice prin depozitare finala (HG. 1037/2010, art. 5.2; amenda: 5 000 – 10 000 RON);
  • Se interzice abandonarea deseurilor si depozitarea in locuri neautorizate. (L.211/2011, art. 19.3 si 4; amenda: 20 000 – 40 000 RON);
  • Se interzice eliminarea deseurilor din baterii amestecate cu cele menajere (HG. 1132/2008, art. 10.1; amenda: 25 000 – 30 000 RON).

Exista mai multe legi, hotarari de guvern, ordonante de urgenta si ordine de ministru care reglementeaza piata deseurilor dintre care mentionam:

  • Legea 211 din 2011 privind regimul deseurilor;
  • HG 856 din 2002 reglementeaza evidenta deseurilor, inclusiv a celor periculoase si prezinta lista deseurilor;
  • HG 349 din 2005 privind depozitarea deseurilor;
  • HG 621 din 2005 privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje;
  • HG 1872 din 2006 pentru modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje;
  • HG 247 din 2011 pentru modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje;
  • Ordin 2742/3190/205 din 2011 pentru aprobarea Procedurii, criteriilor de autorizare, reautorizare, revizuire, avizare anuala, emitere si anulare a licentei de operare, a procentajului minim de valorificare a deseurilor de ambalaje preluate de la populatie, a operatorilor economici in vederea preluarii obligatiilor privind realizarea obiectivelor anuale de valorificare si reciclare a deseurilor de ambalaje, precum si pentru aprobarea componentei si atributiilor comisiei de autorizare;
  • HG 235 din 2007 privind gestionarea uleiurilor uzate;
  • HG 1037 din 2010 privind deseurile din echipamente electrice si electronice;
  • HG 1132 din 2008 privind regimul bateriilor si acumulatorilor si al deseurilor de baterii si acumulatori;

HG 1079 din 2011 pentru modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 1.132/2008 privind regimul bateriilor si acumulatorilor si al deseurilor de baterii si acumulatori.

Legislatie deseuri Legea 211/2011 privind regimul deseurilor, republicata 2014. Lege nr. 211/2011 republicata 2014

Legea 211/2011 privind regimul deseurilor, republicata 2014. Lege nr. 211/2011 republicata 2014

Republicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 220 din 28 martie 2014

Republicata in temeiul art. 248 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012, dandu-se textelor o noua numerotare.
Legea nr. 211/2011 privind regimul desurilor a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 857 din 25 noiembrie 2011.

§ 1. Dispozitii generale

Art. 1
Prezenta lege stabileste masurile necesare pentru protectia mediului si a sanatatii populatiei, prin prevenirea sau reducerea efectelor adverse determinate de generarea si gestionarea deseurilor si prin reducerea efectelor generale ale folosirii resurselor si cresterea eficientei folosirii acestora.

§ 2. Domeniul de aplicare

Art. 2
(1) Se exclud din domeniul de aplicare al prezentei legi urmatoarele:


a) efluentii gazosi emisi in atmosfera si dioxidul de carbon captat si transportat in scopul stocarii geologice si stocat geologic potrivit prevederilor Directivei 2009/31/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind stocarea geologica a dioxidului de carbon si de modificare a Directivei 85/337/CEE a Consiliului, precum si a directivelor2000/60/CE, 2001/80/CE, 2004/35/CE, 2006/12/CE, 2008/1/CE si a Regulamentului (CE) nr. 1.013/2006 ale Parlamentului European si ale Consiliului, cu modificarile ulterioare, sau exclusi din domeniul de aplicare al respectivei directive potrivit prevederilor art. 2 alin. (2) din aceasta;
b) solurile (in situ), inclusiv solurile contaminate neexcavate si cladiri legate permanent de sol;
c) solurile necontaminate si alte materiale geologice naturale excavate in timpul activitatilor de constructie, in cazul in care este cert ca respectivul material va fi utilizat pentru constructii in starea sa naturala si pe locul de unde a fost excavat;
d) deseurile radioactive;
e) explozibilii declasati;
f) materiile fecale, in cazul in care acestea nu intra sub incidenta alin. (2) lit. b), paiele si alte resturi vegetale nepericuloase provenite din agricultura sau silvicultura si care sunt folosite in agricultura ori silvicultura sau pentru producerea de energie din biomasa prin procese ori metode care nu dauneaza mediului si nu pun in pericol sanatatea populatiei.
(2) Se exclud din domeniul de aplicare al prezentei legi, in masura in care sunt reglementate prin alte acte normative, urmatoarele:
a) apele uzate;
b) subprodusele de origine animala, inclusiv produse transformate care intra sub incidenta Regulamentului (CE) nr. 1.774/2002 al Parlamentului European si al Consiliului din 3 octombrie 2002 de stabilire a normelor sanitare privind subprodusele de origine animala care nu sunt destinate consumului uman, cu modificarile ulterioare, cu exceptia produselor care urmeaza sa fie incinerate, depozitate sau utilizate intr-o instalatie de producere a biogazului ori a compostului;
c) carcasele de la animalele care au decedat in orice alt mod decat prin sacrificare, inclusiv animale care au fost sacrificate pentru eradicarea unei epizootii si care sunt eliminate potrivit prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.774/2002, cu modificarile ulterioare;
d) deseurile rezultate in urma activitatilor de prospectare, extractie, tratare si stocare a resurselor minerale, precum si a exploatarii carierelor, care intra sub incidenta Hotararii Guvernului nr. 856/2008 privind gestionarea deseurilor din industriile extractive.
(3) Fara a aduce atingere obligatiilor prevazute de alte acte normative aplicabile, sedimentele depuse in apele de suprafata in scopul gestionarii apelor si a cailor navigabile sau al prevenirii inundatiilor, al atenuarii efectelor inundatiilor si secetei ori asanarii terenurilor nu se supun prevederilor prezentei legi, in cazul in care se face dovada ca respectivele sedimente sunt nepericuloase.
(4) Actele normative care transpun directive individuale pot stabili pentru gestionarea anumitor categorii de deseuri reguli speciale pentru cazuri individuale sau reguli care vin in completarea dispozitiilor prezentei legi.

 

§ 3. Definitii

Art. 3
Semnificatia termenilor specifici utilizati in prezenta lege este prevazuta in anexa nr. 1.

§ 4. Ierarhia deseurilor

Art. 4
(1) Ierarhia deseurilor se aplica in functie de ordinea prioritatilor in cadrul legislatiei si al politicii in materie de prevenire a generarii si de gestionare a deseurilor, dupa cum urmeaza:
a) prevenirea;
b) pregatirea pentru reutilizare;
c) reciclarea;
d) alte operatiuni de valorificare, de exemplu valorificarea energetica;
e) eliminarea.
(2) Aplicarea ierarhiei deseurilor mentionata la alin. (1) are ca scop incurajarea actiunii in materie de prevenire a generarii si gestionarii eficiente si eficace a deseurilor, astfel incat sa se reduca efectele negative ale acestora asupra mediului.
(3) In acest sens, pentru anumite fluxuri de deseuri specifice, aplicarea ierarhiei deseurilor poate suferi modificari in baza evaluarii de tip analiza ciclului de viata privind efectele globale ale generarii si gestionarii acestor deseuri.
(4) Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului asigura un proces transparent de elaborare a actelor normative si a politicii in domeniul gestionarii deseurilor, cu respectarea prevederilor Legii nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica, republicata.
(5) Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului ia in considerare principiile generale ale protectiei mediului, precautiei si durabilitatii, fezabilitatii tehnice si viabilitatii economice, protectiei resurselor, precum si impactul global asupra mediului, sanatatii populatiei, economiei si societatii, potrivit prevederilor art. 1 si 20.

§ 5. Subproduse

Art. 5
Este considerat subprodus, si nu deseu potrivit definitiei de la pct. 9 din anexa nr. 1, o substanta sau un obiect care rezulta in urma unui proces de productie al carui obiectiv principal nu este producerea acestuia si care indeplineste, cumulativ, urmatoarele conditii:
a) utilizarea ulterioara a substantei sau a obiectului este certa;
b) substanta sau obiectul poate fi utilizat direct, fara a fi supus unei alte prelucrari suplimentare celei prevazute de practica industriala obisnuita;
c) substanta sau obiectul este produs ca parte integranta a unui proces de productie;
d) utilizarea ulterioara este legala, in sensul ca substanta sau obiectul indeplineste toate cerintele relevante referitoare la produs, la protectia mediului si protectia sanatatii pentru utilizarea specifica si nu va produce efecte globale nocive asupra mediului sau a sanatatii populatiei.

§ 6. Incetarea statutului de deseu

Art. 6
(1) In cazul in care anumite categorii de deseuri au trecut printr-o opertiune prevazuta in anexa nr. 3 si daca indeplinesc criteriile specifice stabilite de Comisia Europeana, acestea inceteaza sa mai fie considerate deseuri, in sensul prezentei legi.
(2) Deseurile care inceteaza sa mai fie considerate deseuri, potrivit prevederilor alin. (1), inceteaza sa mai fie considerate deseuri in scopul atingerii obiectivelor de valorificare si reciclare prevazute de Hotararea Guvernului nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje, cu modificarile si completarile ulterioare, Hotararea Guvernului nr. 2.406/2004 privind gestionarea vehiculelor si a vehiculelor scoase din uz, cu modificarile si completarile ulterioare, Hotararea Guvernului nr. 1.037/2010 privind deseurile de echipamente electrice si electronice, Hotararea Guvernului nr. 1.132/2008 privind regimul bateriilor si acumulatorilor si al deseurilor de baterii si acumulatori, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si de alte acte normative.
(3) In lipsa criteriilor stabilite la nivel comunitar mentionate la alin. (1), autoritata publica centrala pentru protectia mediului poate decide, prin ordin al ministrului, pentru fiecare caz, daca un anumit deseu a incetat sa fie considerat ca atare, pe baza unor studii de evaluare a impactului social/economic si asupra mediului, realizate de aceasta sau de orice alta autoritate/institutie de la nivel national ori european, cu respectarea urmatoarelor conditii:
a) substanta sau obiectul este utilizat in mod curent pentru indeplinirea unor scopuri specifice;
b) exista o piata sau cerere pentru substanta ori obiectul in cauza;
c) substanta sau obiectul indeplineste cerintele tehnice pentru indeplinirea scopurilor specifice si respecta legislatia si normele aplicabile produselor;
d) utilizarea substantei sau a obiectului nu va produce efecte nocive asupra mediului sau sanatatii populatiei.
(4) Ordinele prevazute la alin. (3) sunt notificate statelor membre ale Uniunii Europene si Comisiei Europene, potrivit prevederilor Hotararii Guvernului nr. 1.016/2004 privind masurile pentru organizarea si realizarea schimbului de informatii in domeniul standardelor si reglementarilor tehnice, precum si al regulilor referitoare la serviciile societatii informationale intre Romania si statele membre ale Uniunii Europene, precum si Comisia Europeana, cu modificarile si completarile ulterioare.

§ 7. Lista deseurilor

Art. 7
(1) Lista deseurilor aprobata de catre Comisia Europeana se preia in legislatia nationala prin hotarare a Guvernului*).
(2) Lista deseurilor este obligatorie pentru a determina daca un deseu trebuie considerat deseu periculos.
(3) Includerea unui obiect sau a unei substante pe lista nu inseamna ca respectivul obiect ori respectiva substanta se considera ca fiind deseu in orice imprejurare.
(4) O substanta sau un obiect este considerat deseu numai in cazul in care corespunde definitiei prevazute la pct. 9 din anexa nr. 1.
–––
*) A se vedea Hotararea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 659 din 5 septembrie 2002, cu completarile ulterioare.

Art. 8
(1) Producatorii si detinatorii de deseuri persoane juridice sunt obligati sa incadreze fiecare tip de deseu generat din propria activitate in lista deseurilor prevazuta la art. 7 alin. (1).
(2) In cazul unui tip de deseu care se incadreaza potrivit listei deseurilor prevazute la art. 7 alin. (1) sub doua coduri diferite in functie de posibila prezenta a unor caracteristici periculoase – codurile marcate cu asterisc, incadrarea ca deseu nepericulos se realizeaza de catre producatorii si detinatorii de astfel de deseuri numai in baza unei analize a originii, testelor, buletinelor de analiza si a altor documente relevante.
(3) Laboratorul de referinta din cadrul Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului, denumita in continuare ANPM, analizeaza cazurile de incertitudine referitoare la caracterizarea si incadrarea deseurilor.
(4) Producatorii si detinatorii de deseuri persoane juridice sunt obligati sa efectueze si sa detina o caracterizare a deseurilor periculoase generate din propria activitate si a deseurilor care pot fi considerate periculoase din cauza originii sau compozitiei, in scopul determinarii posibilitatilor de amestecare, a metodelor de tratare si eliminare a acestora.
(5) Producatorii si detinatorii de deseuri autoritati publice de aparare, ordine publica si siguranta nationala sunt obligati sa incadreze in codurile prevazute in anexa nr. 2 la Hotararea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, cu completarile ulterioare, fiecare tip de deseu generat de propria activitate, pe baza reglementarilor specifice pentru gestionarea deseurilor.

Art. 9
(1) Pe baza originii, testelor, buletinelor de analiza si a altor documente relevante puse la dispozitie de producatorii si detinatorii de deseuri prevazuti la art. 8 alin. (4) si (5), autoritatea publica centrala pentru protectia mediului considera ca un deseu este periculos chiar daca acesta nu figureaza ca atare pe lista deseurilor prevazuta la art. 7 alin. (1), daca acesta prezinta una sau mai multe dintre proprietatile prevazute in anexa nr. 4.
(2) Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului notifica Comisiei Europene, cu celeritate, deseurile considerate ca fiind periculoase si care nu figureaza ca atare pe lista deseurilor prevazuta la art. 7 alin. (1) si le consemneaza in raportul prevazut la art. 48 alin. (3), furnizand Comisiei Europene toate informatiile relevante.

Art. 10
(1) In cazul in care autoritatea publica centrala pentru protectia mediului detine dovezi care arata ca un deseu care figureaza pe lista deseurilor prevazuta la art. 7 alin. (1) ca fiind periculos nu prezinta niciuna dintre proprietatile prevazute in anexa nr. 4 poate considera acest deseu ca fiind nepericulos.
(2) Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului notifica Comisiei Europene, cu celeritate, cazurile prevazute la alin. (1), furnizand toate informatiile relevante in vederea revizuirii listei deseurilor.

Art. 11
Reclasificarea deseurilor periculoase ca deseuri nepericuloase nu se poate realiza prin diluarea sau amestecarea acestora in scopul de a diminua concentratiile initiale de substante periculoase pana la un nivel mai mic decat nivelul prevazut pentru ca un deseu sa fie definit ca fiind periculos.

§ 8. Raspunderea extinsa a producatorului

Art. 12
(1) In vederea prevenirii, reutilizarii, reciclarii si a altor tipuri de valorificare a deseurilor, autoritatea publica centrala pentru protectia mediului promoveaza sau, dupa caz, propune masuri cu caracter legislativ ori nelegislativ prin care producatorul produsului, persoana fizica autorizata sau persoana juridica ce, cu titlu profesional, proiecteaza, produce, prelucreaza, trateaza, vinde ori importa produse este supus unui regim de raspundere extinsa a producatorului.
(2) Masurile prevazute la alin. (1) includ, fara a se limita la acestea, urmatoarele:
a) incurajarea adoptarii, inca din faza de proiectare a produselor, a unor solutii care sa reduca impactul asupra mediului si generarea de deseuri in procesul de fabricatie si pe perioada de utilizare a produselor si care sa asigure respectarea prevederilor art. 4 alin. (1)-(3), atunci cand acestea devin deseuri;
b) incurajarea productiei si comercializarii de produse cu utilizari multiple, durabile din punct de vedere tehnic si care, dupa ce devin deseuri, pot fi valorificate in mod corespunzator si a caror eliminare este compatibila cu principiile de protectie a mediului;
c) acceptarea produselor returnate si a deseurilor rezultate dupa ce produsele nu mai sunt folosite si asigurarea gestionarii ulterioare a acestora fara a crea prejudicii asupra mediului sau sanatatii populatiei, precum si asumarea raspunderii financiare;
d) punerea la dispozitia publicului a informatiilor disponibile cu privire la caracterul reutilizabil si reciclabil al produselor.
(3) In vederea aplicarii raspunderii extinse a producatorului se iau in considerre fezabilitatea tehnica si viabilitatea economica, efectele globale asupra mediului si sanatatii populatiei, precum si impactul social, cu respectarea necesitatii de a asigura buna functionare a pietei interne.
(4) Raspunderea extinsa a producatorilor se aplica fara a aduce atingere responsabilitatilor prevazute la art. 22 alin. (1) siart. 23 si legislatiei specifice privind fluxurile de deseuri si a celei privind produsele.

§ 9. Valorificarea deseurilor

Art. 13
Producatorii de deseuri si detinatorii de deseuri au obligatia valorificarii acestora, cu respectarea prevederilor art. 4 alin. (1)-(3) si art. 20.

Art. 14
(1) Pentru asigurarea unui grad inalt de valorificare, producatorii de deseuri si detinatorii de deseuri sunt obligati sa colecteze separat cel putin urmatoarele categorii de deseuri: hartie, metal, plastic si sticla.
(2) Operatorii economici care asigura colectarea si transportul deseurilor prevazute la alin. (1) au obligatia de a asigura colectarea separata a deseurilor prevazute la alin. (1) si de a nu amesteca aceste deseuri.

Art. 15
(1) Unitatile si intreprinderile care valorifica deseurile au urmatoarele obligatii:
a) sa detina spatii special amenajate pentru stocarea deseurilor in conditii care sa garanteze reducerea riscului pentru sanatatea umana si deteriorarii calitatii mediului;
b) sa evite formarea de stocuri de deseuri care urmeaza sa fie valorificate, precum si de produse rezultate in urma valorificarii care ar putea genera fenomene de poluare a mediului sau care sa prezinte riscuri asupra sanatatii populatiei;
c) sa adopte cele mai bune tehnici disponibile in domeniul valorificarii deseurilor, in momentul achizitiei.
(2) Operatorii economici care desfasoara operatiuni de valorificare a deseurilor, prevazute in anexa nr. 3, se inscriu la Ministerul Economiei.
(3) Procedura de inscriere pentru operatorii economici prevazuti la alin. (2) se stabileste prin ordin al ministrului economiei, cu avizul ministrului mediului si schimbarilor climatice, in termen de 120 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.

§ 10. Reutilizarea si reciclarea

Art. 16
(1) Autoritatile administratiei publice centrale cu atributii in domeniul protectiei mediului adopta sau, dupa caz, propun masuri adecvate pentru promovarea reutilizarii produselor si activitatilor de pregatire a acestora pentru reutilizare in special prin:
a) stimularea realizarii unor retele pentru repararea si reutilizarea produselor;
b) utilizarea instrumentelor economice;
c) introducerea unor criterii referitoare la achizitiile publice;
d) stabilirea de obiective cantitative sau alte masuri.
(2) Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului promoveaza reciclarea de inalta calitate prin aplicarea colectarii separate a deseurilor, in masura in care este fezabila din punct de vedere tehnic, economic si de mediu si se conformeaza cu standardele de calitate in sectorul de reciclare respectiv, prin acte normative care se supun aprobarii Guvernului.

Art. 17
(1) Autoritatile administratiei publice locale au obligatia ca incepand cu anul 2012 sa asigure colectarea separata pentru cel putin urmatoarele tipuri de deseuri: hartie, metal, plastic si sticla.
(2) Producatorii de deseuri si autoritatile administratiei publice locale au urmatoarele indatoriri:
a) sa atinga, pana in anul 2020, un nivel de pregatire pentru reutilizare si reciclare de minimum 50% din masa totala a cantitatilor de deseuri, cum ar fi hartie, metal, plastic si sticla provenind din deseurile menajere si, dupa caz, provenind din alte surse, in masura in care aceste fluxuri de deseuri sunt similare deseurilor care provin din deseurile menajere;
b) sa atinga, pana in anul 2020, un nivel de pregatire pentru reutilizare, reciclare si alte operatiuni de valorificare materiala, inclusiv operatiuni de umplere rambleiere care utilizeaza deseuri pentru a inlocui alte materiale, de minimum 70% din masa cantitatilor de deseuri nepericuloase provenite din activitati de constructie si demolari, cu exceptia materialelor geologice naturale definite la categoria 17 05 04 din Hotararea Guvernului nr. 856/2002, cu completarile ulterioare.

Art. 18
(1) Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului consemneaza stadiul indeplinirii obiectivelor prevazute la art. 17 alin. (2) in raportul prevazut la art. 48 alin. (3).
(2) In cazul neindeplinirii obiectivelor, in raport se includ motivele esecului respectiv si masurile pe care toti factorii implicati intentioneaza sa le ia in vederea indeplinirii obiectivelor respective.

§ 11. Eliminarea

Art. 19
(1) Producatorii de deseuri si detinatorii de deseuri au obligatia sa supuna deseurile care nu au fost valorificate unei operatiuni de eliminare in conditii de siguranta, care indeplineste cerintele art. 20.
(2) Operatorii economici autorizati din punctul de vedere al protectiei mediului pentru activitatea de eliminare a deseurilor au urmatoarele obligatii:
a) sa asigure eliminarea in totalitate a deseurilor care le sunt incredintate;
b) sa foloseasca cele mai bune tehnici disponibile si care nu implica costuri excesive pentru eliminarea deseurilor;
c) sa amplaseze si sa amenajeze instalatia de eliminare a deseurilor intr-un spatiu si in conditii stabilite de autoritatile teritoriale pentru protectia mediului competente;
d) sa introduca in instalatia de eliminare numai deseurile mentionate in autorizatia emisa de autoritatile competente si sa respecte tehnologia de eliminare aprobata de acestea.
(3) Abandonarea deseurilor este interzisa.
(4) Eliminarea deseurilor in afara spatiilor autorizate in acest scop este interzisa.

§ 12. Protectia sanatatii populatiei si a mediului

Art. 20
Gestionarea deseurilor trebuie sa se realizeze fara a pune in pericol sanatatea umana si fara a dauna mediului, in special:
a) fara a genera riscuri pentru aer, apa, sol, fauna sau flora;
b) fara a crea disconfort din cauza zgomotului sau a mirosurilor;
c) fara a afecta negativ peisajul sau zonele de interes special.

§ 13. Costurile

Art. 21
(1) In conformitate cu principiul „poluatorul plateste”, costurile operatiunilor de gestionare a deseurilor se suporta de catre producatorul de deseuri sau, dupa caz, de detinatorul actual ori anterior al deseurilor.
(2) La propunerea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, prin actul normativ care reglementeaza categoria de deseuri se stabilesc cazurile in care costurile gestionarii deseurilor urmeaza sa fie suportate in intregime sau partial de catre producatorul produsului din care deriva deseul respectiv si eventuala participare a distribuitorilor unui asemenea produs la aceste costuri.
(3) In cazul deseurilor abandonate si in cazul in care producatorul/detinatorul de deseuri este necunoscut, cheltuielile legate de curatarea si refacerea mediului, precum si cele de transport, valorificare, recuperare/reciclare, eliminare sunt suportate de catre autoritatea administratiei publice locale.
(4) Dupa identificarea producatorului/detinatorului de deseuri, acesta este obligat sa suporte atat cheltuielile prevazute la alin. (3), efectuate de autoritatea administratiei publice locale, cat si pe cele legate de actiunile intreprinse pentru identificare.

§ 14. Responsabilitatea pentru gestionarea deseurilor

Art. 22
(1) Producatorul de deseuri sau, dupa caz, orice detinator de deseuri are obligatia de a efectua operatiunile de tratare in conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1)-(3) si art. 20 sau de a transfera aceste operatiuni unui operator economic autorizat care desfasoara activitati de tratare a deseurilor sau unui operator public ori privat de colectare a deseurilor in conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1)-(3) si art. 20.
(2) Operatorii economici autorizati din punct de vedere al protectiei mediului pentru efectuarea operatiunilor de colectare si transport au obligatia sa transporte deseurile numai la instalatii autorizate pentru efectuarea operatiunilor de tratare.
(3) Detinatorii/Producatorii de deseuri persoane juridice, comerciantii, precum si operatorii economici prevazuti la alin. (2) au obligatia sa desemneze o persoana din randul angajatilor proprii care sa urmareasca si sa asigure indeplinirea obligatiilor prevazute de prezenta lege sau sa delege aceasta obligatie unei terte persoane.
(4) Persoanele desemnate, prevazute la alin. (3), trebuie sa fie instruite in domeniul gestiunii deseurilor, inclusiv a deseurilor periculoase, ca urmare a absolvirii unor cursuri de specialitate.

Art. 23
(1) Producatorul sau detinatorul care transfera deseuri catre una dintre persoanele fizice ori juridice prevazute la art. 22 alin. (1) in vederea efectuarii unor operatiuni de tratare preliminara operatiunilor de valorificare sau de eliminare completa nu este scutit de responsabilitatea pentru realizarea operatiunilor de valorificare ori de eliminare completa.
(2) La propunerea autorittii publice centrale pentru protectia mediului, prin actul normativ care reglementeaza categoria de deseuri se stabilesc conditiile cu privire la responsabilitatea gestionarii deseurilor si cazurile in care producatorului initial de deseuri ii revine responsabilitatea pentru intregul lant al procesului de tratare sau cazurile in care responsabilitatea producatorului si a detinatorului de deseuri se poate imparti ori delega intre factorii implicati in lantul procesului de tratare.
(3) La propunerea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, prin actul normativ care reglementeaza categoria de deseuri, in conformitate cu prevederile art. 12, se stabileste daca organizarea activitatilor de gestionare a deseurilor revine partial sau in totalitate producatorului produsului din care deriva deseul respectiv si masura in care distribuitorul produsului respectiv participa la aceasta responsabilitate.
(4) Prevederile alin. (2) si (3) se aplica in masura in care studiile de evaluare efectuate la solicitarea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului stabilesc oportunitatea impartirii responsabilitatii privind gestionarea deseurilor.
(5) In cazul in care impartirea responsabilitatii privind tratarea deseurilor implica transportul deseurilor peste frontiera Romaniei, acesta se poate realiza numai cu respectarea prevederilor comunitare referitoare la transferurile de deseuri.
(6) La controlul si supravegherea transporturilor deseurilor peste frontiera Romaniei se iau in considerare perioadele de tranzitie prevazute in Tratatul de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana, precum si cele prevazute prin Hotararea Guvernului nr. 788/2007 privind stabilirea unor masuri pentru aplicarea Regulamentului Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr. 1.013/2006 privind transferul de deseuri, cu modificarile si completarile ulterioare.

§ 15. Principiile autonomiei si proximitatii

Art. 24
(1) Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului colaboreaza cu celelalte autoritati publice cu atributii in domeniul gestionarii deseurilor si cu autoritatile competente din alte state membre pentru crearea unei retele integrate adecvate de unitati de eliminare a deseurilor si de instalatii de valorificare a deseurilor municipale mixte colectate din gospodariile populatiei, inclusiv in cazul in care aceasta colectare vizeaza si astfel de deseuri provenite de la alti producatori, tinand seama de cele mai bune tehnici disponibile, care nu implica costuri excesive, cu respectarea cerintelor prevazute in Tratatul de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana.
(2) Reteaua este conceputa astfel incat sa permita Uniunii Europene sa asigure prin mijloace proprii eliminarea deseurilor, precum si valorificarea deseurilor mentionate la alin. (1), si pentru a permite Romaniei sa actioneze individual in acest scop, tinand cont de conditiile geografice sau de necesitatea de instalatii specializate pentru anumite tipuri de deseuri.
(3) Reteaua prevazuta la alin. (1) si (2) trebuie sa permita eliminarea si valorificarea deseurilor in cele mai apropiate instalatii adecvate, prin cele mai potrivite metode si tehnici, pentru a asigura un inalt nivel de protectie pentru mediu si pentru sanatatea publica.
(4) Prin derogare de la prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.013/2006 al Parlamentului European si al Consiliului din 14 iunie 2006 privind transferurile de deseuri, cu modificarile ulterioare, Romania poate limita, in vederea protejarii retelei nationale, intrarile transporturilor de deseuri destinate incineratoarelor clasificate ca instalatii de valorificare, in cazul in care autoritatea publica centrala pentru protectia mediului a stabilit ca asemenea transporturi ar duce la necesitatea eliminarii deseurilor nationale sau ar presupune tratarea respectivelor deseuri intr-un mod care nu este consecvent cu planul national de gestionare a deseurilor.
(5) In cazul in care autoritatea publica centrala pentru protectia mediului aplica prevederile alin. (4), aceasta notifica decizia Comisiei Europene.
(6) Aplicarea principiilor autonomiei si proximitatii nu semnifica obligatia de a detine la nivel natioanl toate tipurile de instalatii pentru valorificarea si eliminarea deseurilor.

Art. 25
Agentiile pentru protectia mediului si autoritatile publice locale iau in considerare la elaborarea documentelor strategice locale si la aprobarea investitiilor in domeniul gestiunii deseurilor principiul autonomiei si proximitatii, fara a aduce atingere planului national de gestionare a deseurilor si strategiei nationale de gestionare a deseurilor.

§ 16. Controlul deseurilor periculoase

Art. 26
(1) Producatorii/Detinatorii de deseuri periculoase, precum si operatorii economici autorizati din punctul de vedere al protectiei mediului sa desfasoare activitati de colectare, transport, stocare, tratare sau valorificare a deseurilor periculoase sunt obligati sa colecteze, sa transporte si sa stocheze separat diferitele categorii de deseuri periculoase, in functie de proprietatile fizico-chimice, de compatibilitati si de natura substantelor de stingere care pot fi utilizate pentru fiecare categorie de deseuri in caz de incendiu, astfel incat sa se poata asigura un grad ridicat de protectie a mediului si a sanatatii populatiei potrivit prevederilor art. 20, incluzand asigurarea trasabilitatii de la locul de generare la destinatia finala, potrivit prevederilor art. 49 si 60.
(2) Controlul privind generarea, colectarea, operatiunile de transport, stocarea temporara si tratarea in cazul deseurilor periculoase se efectueaza de catre institutiile abilitate prin lege si are in vedere, in mod deosebit, originea, destinatia, precum si masurile luate de producatorul de deseuri pentru ambalarea si etichetarea unor astfel de deseuri.
(3) Transportul deseurilor periculoase pe teritoriul Romaniei este reglementat prin hotarare a Guvernului*).
–––-
*) A se vedea Hotararea Guvernului nr. 1.061/2008 privind transportul deseurilor periculoase si nepericuloase pe teritoriul Romaniei, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 672 din 30 septembrie 2008.

§ 17. Interzicerea amestecarii deseurilor periculoase

Art. 27
(1) Producatorii si detinatorii de deseuri periculoase, inclusiv comerciantii si brokerii care pot intra fizic in posesia deseurilor au obligatia sa nu amestece diferitele categorii de deseuri periculoase cu alte categorii de deseuri periculoase sau cu alte deseuri, substante ori materiale.
(2) Amestecarea include diluarea substantelor periculoase.
(3) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), autoritatile publice teritoriale pentru protectia mediului pot autoriza amestecarea daca:
a) operatiunea de amestecare este efectuata de un operator economic autorizat, potrivit prevederilor art. 32;
b) sunt respectate conditiile prevazute la art. 20, iar efectele nocive ale gestionarii deseurilor asupra sanatatii populatiei si asupra mediului nu sunt agravate;
c) operatiunea de amestecare se realizeaza in conformitate cu cele mai bune tehnici disponibile;
d) caracterizarea deseurilor prevazuta la art. 8 alin. (4) permite acest proces.
(4) In situatiile in care deseurile periculoase sunt deja amestecate cu alte deseuri, substante sau materiale, fara a fi cazul celor prevazute la alin. (3), separarea trebuie sa fie efectuata numai daca este fezabila din punct de vedere tehnic si economic si daca este necesara pentru respectarea prevederilor art. 20.

§ 18. Etichetarea deseurilor periculoase

Art. 28
(1) Producatorii de deseuri sunt obligati sa se asigure ca pe durata efectuarii operatiunilor de colectare, transport si stocare a deseurilor periculoase acestea sunt ambalate si etichetate potrivit prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.272/2008 al Parlamentului European si al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si a amestecurilor, de modificare si de abrogare a directivelor 67/548/CEE si 1999/45/CE, cu modificarile ulterioare, precum si de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1.907/2006, cu modificarile ulterioare, ale Hotararii Guvernului nr. 1.408/2008 privind clasificarea, ambalarea si etichetarea substantelor periculoase si ale Hotararii Guvernului nr. 937/2010 privind clasificarea, ambalarea si etichetarea la introducerea pe piata a preparatelor periculoase.
(2) Transferul deseurilor periculoase pe teritoriul national trebuie sa fie insotit de documentul de identificare prevazut in anexa IB la Regulamentul (CE) nr. 1.013/2006, cu modificarile si completarile ulterioare.

§ 19. Deseurile periculoase rezultate din gospodarii

Art. 29
(1) Prevederile art. 26-28 si 49 nu se aplica deseurilor municipale amestecate, provenite din gospodariile populatiei.
(2) Prevederile art. 28 si 49 nu se aplica fractiunilor separate de deseuri periculoase provenind din gospodariile populatiei pana cand acestea nu sunt acceptate pentru colectare, eliminare sau valorificare de catre o unitate ori intreprindere care a obtinut o autorizatie sau a fost inregistrata potrivit prevederilor art. 32 sau 36.

§ 20. Uleiurile uzate

Art. 30
(1) Fara a aduce atingere obligatiilor privind gestionarea deseurilor periculoase prevazute la art. 27 si 28, producatorii si detinatorii de deseuri periculoase trebuie sa respecte prevederile art. 4 alin. (1)-(3) si ale art. 20 in gestionarea uleiurilor uzate.
(2) Activitatea de gestionare a uleiurilor uzate se reglementeaza prin hotarare a Guvernului**).
(3) Pentru a acorda prioritate regenerarii uleiurilor uzate se respecta prevederile art. 11 sau 12 din Regulamentul (CE) nr. 1.013/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, in cazul transferului de uleiuri uzate dinspre Romania catre instalatii de incinerare sau coincinerare aflate pe teritoriul altor state membre ori tari terte.
––-
**) A se vedea Hotararea Guvernului nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 199 din 22 martie 2007.

§ 21. Biodeseurile

Art. 31
(1) Autoritatile administratiei publice locale, potrivit prevederilor art. 4 alin. (1)-(3) si art. 20, au urmatoarele responsabilitati:
a) sa colecteze separat biodeseurile, in vederea compostarii si fermentarii acestora;
b) sa trateze biodeseurile intr-un mod care asigura un inalt nivel de protectie a mediului;
c) sa foloseasca materiale sigure pentru mediu, produse din biodeseuri;
d) sa incurajeze compostarea individuala in gospodarii.
(2) Deseurile biodegradabile provenite din parcuri si gradini trebuie sa fie colectate separat si transportate la statiile de compostare sau pe platforme individuale de compostare.
(3) In cazul in care biodeseurile colectate separat contin substante periculoase, se interzice tratarea acestora in statii de compostare.

§ 22. Autorizari si inregistrari

Art. 32
(1) Toate unitatile sau intreprinderile care desfasoara activitati de tratare a deseurilor sunt obligate sa obtina o autorizatie/autorizatie integrata de mediu emisa de catre autoritatile competente pentru protectia mediului.
(2) Autorizatia/Autorizatia integrata de mediu trebuie sa contina cel putin urmatoarele:
a) tipurile si cantitatile de deseuri care pot fi tratate;
b) cerintele tehnice si de orice alta natura aplicabile amplasamentului in cauza pentru fiecare tip de operatiune autorizata;
c) masurile de siguranta si de prevenire care trebuie luate;
d) metoda care trebuie aplicata pentru fiecare tip de operatiune;
e) monitorizarea si controlul operatiunilor, dupa caz;
f) masurile de inchidere si de intretinere ulterioara, dupa caz.
(3) Autorizatia/Autorizatia integrata de mediu se emite si se revizuieste in conformitate cu prevederile art. 16 alin. (2) si (4)din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 265/2006, cu modificarile si completarile ulterioare.

Art. 33
(1) In cazul in care autoritatea publica teritoriala pentru protectia mediului considera ca metoda de tratare propusa nu este acceptabila din punctul de vedere al protectiei mediului, in special atunci cand metoda nu este conforma cu prevederile art. 20, aceasta refuza emiterea autorizatiei/autorizatiei integrate.
(2) Autorizatiile/Autorizatiile integrate pentru operatiuni de incinerare sau coincinerare cu recuperare de energie a deseurilor municipale solide se emit daca valorificarea energiei se realizeaza cu eficienta energetica mai mare sau egala cu cea prevazuta in anexa nr. 3 pentru operatiunea R1.

§ 23. Derogari de la obligatia de autorizare

Art. 34
Autoritatea publica teritoriala pentru protectia mediului poate acorda, in baza normelor generale stabilite de autoritatea publica centrala pentru protectia mediului, unitatilor sau intreprinderilor derogari de la obligatia prevazuta la art. 32 alin. (1) pentru urmatoarele operatiuni:
a) eliminarea propriilor deseuri nepericuloase la locul de productie;
b) valorificarea deseurilor.

§ 24. Conditii pentru derogari

Art. 35
(1) Pentru acordarea derogarilor potrivit prevederilor art. 34 autorittea publica centrala pentru protectia mediului stabileste, pentru fiecare tip de activitate, norme generale care sa prevada:
a) tipurile si cantitatile de deseuri care pot face obiectul unei derogari;
b) metoda de tratare care trebuie aplicata.
(2) Aceste norme se stabilesc astfel incat sa se asigure ca deseurile sunt tratate potrivit prevederilor art. 20.
(3) In cazul operatiilor de eliminare prevazute la art. 34 lit. a), normele trebuie sa ia in considerare cele mai bune tehnici disponibile.
(4) Pe langa normele generale prevazute la alin. (1), autoritatea publica centrala pentru protectia mediului stabileste conditii speciale pentru derogarile acordate in cazul deseurilor periculoase, inclusiv pe tipuri de activitati, precum si alte eventuale cerinte necesare pentru efectuarea diferitelor forme de valorificare si, unde este cazul, valori-limita pentru continutul de substante periculoase al deseurilor si valori-limita de emisie, fara a excede insa derogarile prevazute la art. 34.
(5) Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului informeaza Comisia Europeana in legatura cu normele prevazute la alin. (1)-(3).

§ 25. Inregistrarea

Art. 36
(1) In cazul in care structurile enumerate nu fac obiectul cerintelor privind autorizarea, ANPM mentine un registru cu:
a) operatorii economici care colecteaza si transporta deseuri in sistem profesional;
b) comerciantii sau brokerii;
c) operatorii economici care fac obiectul derogarilor de la cerintele de autorizare potrivit prevederilor art. 34.
(2) Persoanele fizice autorizate si persoanele juridice prevazute la alin. (1) sunt obligate sa informeze, pana la data de 31 decembrie a fiecarui an, autoritatea publica teritoriala pentru protectia mediului asupra activitatii desfasurate.
(3) In vederea reducerii sarcinii administrative asociate procesului de inregistrare, agentiile pentru protectia mediului comunica ANPM informatii relevante cu privire la persoanele fizice si juridice prevazute la alin. (1).
(4) ANPM elaboreaza procedura de inregistrare in registrul prevazut la alin. (1), in termen de 120 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, care va fi aprobata prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale pentru protectia mediului.
(5) Institutiile care desfasoara activitati care privesc apararea tarii si securitatea nationala nu se inregistreaza in registrul prevazut la alin. (1).

§ 26. Planurile de gestionare a deseurilor

Art. 37
(1) Pentru indeplinirea obiectivelor prezentei legi se elaboreaza planuri de gestionare a deseurilor la nivel national, regional, judetean, inclusiv al municipiului Bucuresti.
(2) Planul national de gestionare a deseurilor, denumit in continuare PNGD, se elaboreaza de catre autoritatea publica centrala pentru protectia mediului si acopera intregul teritoriu geografic al Romaniei.
(3) Planul prevazut la alin. (2) se aproba prin hotarare a Guvernului si se notifica Comisiei Europene.

Art. 38
(1) In baza principiilor si obiectivelor prevazute in PNGD si a cadrului general stabilit prin Ordinul ministrului mediului si dezvoltarii durabile nr. 951/2007 privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor regionale si judetene de gestionare a deseurilor se elaboreaza/realizeaza/revizuiesc planurile regionale de gestionare a deseurilor, denumite in continuare PRGD, de catre Agentia Regionala pentru Protectia Mediului, denumita in continuare ARPM, impreuna cu toate consiliile judetene apartinand regiunii respective.
(2) PRGD se aproba prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale pentru protectia mediului.

Art. 39
(1) In baza principiilor si obiectivelor din PNGD si a cadrului general din Ordinul ministrului mediului si dezvoltarii durabile nr. 951/2007 se elaboreaza/realizeaza/revizuiesc planurile judetene de gestionare a deseurilor, denumite in continuare PJGD, de catre consiliul judetean, in colaborare cu agentia judeteana pentru protectia mediului, denumita in continuare APM, si planul de gestionare a deseurilor pentru municipiul Bucuresti, denumit in continuare PMGD, de catre Consiliul General al Municipiului Bucuresti in colaborare cu autoritatea publica teritorala pentru protectia mediului Bucuresti.
(2) PJGD se aproba prin hotarare a consiliului judetean, iar PMGD, prin hotarare a Consiliului General al Municipiului Bucuresti, cu avizul APM sau ARPM, dupa caz.

Art. 40
(1) Realizarea studiilor, expertizelor si proiectelor necesare pentru elaborarea planurilor de gestionare a deseurilor poate fi incredintata cu respectarea prevederilor legale privind achizitiile publice.
(2) Elaborarea si avizarea planurilor de gestionare a deseurilor se fac cu respectarea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe.
(3) Autoritatile publice si operatorii economici au obligatia furnizarii datelor necesare elaborarii planurilor, potrivit prevederilor legale.

Art. 41
(1) Planurile de gestionare a deseurilor cuprind o analiza a situatiei actuale in domeniul gestionarii tuturor categoriilor de deseuri, precum si masurile care trebuie luate pentru imbunatatirea conditiilor de mediu in cazul pregatirii pentru reutilizare, reciclare, valorificare si eliminare, precum si o evaluare a modului in care planurile vor ajuta la punerea in aplicare a obiectivelor si dispozitiilor prezentei legi.
(2) Planurile prevazute la alin. (1), luand in considerare nivelul geografic si acoperirea zonei de planificare, trebuie sa contina cel putin urmatoarele:
a) obiectivele si prioritatile autoritatilor administratiei publice locale in vederea indeplinirii obligatiilor din domeniul gestionarii deseurilor;
b) tipul, cantitatea si sursa deseurilor generate in teritoriu, deseurile care ar putea fi expediate de pe sau pe teritoriul national, precum si o evaluare a evolutiei viitoare a fluxurilor de deseuri;
c) schemele existente de colectare a deseurilor si principalele instalatii de eliminare si valorificare, inclusiv orice aranjamente speciale pentru uleiurile uzate, deseurile periculoase sau fluxurile de deseuri abordate de legislatia specifica;
d) o evaluare a necesarului de noi scheme de colectare, inchiderea instalatiilor de deseuri existente, infrastructura suplimentara pentru instalatiile de deseuri potrivit prevederilor art. 24 si, daca este cazul, investitiile legate de acestea;
e) informatii suficiente cu privire la criteriile de identificare a amplasamentului si la capacitatea viitoare de eliminare sau de operare a instalatiilor majore de valorificare, daca este cazul;
f) politici generale de gestionare a deseurilor, inclusiv tehnologii si metode planificate de gestionare a deseurilor sau politici privind deseurile care ridica probleme specifice de gestionare;
g) estimarea costurilor pentru investitiile privind operatiile de valorificare si eliminare;
h) etapele care trebuie urmarite de autoritatile responsabile pentru indeplinirea prevederilor prezentei legi;
i) modul de implementare a planurilor de gestionare a deseurilor;
j) orice alte informatii relevante necesare pentru asigurarea indeplinirii obiectivelor prezentei legi.
(3) Luand in considerare nivelul geografic si acoperirea zonei de planificare, planurile prevazute la alin. (1) pot contine:
a) aspectele organizationale legate de gestionarea deseurilor, inclusiv o descriere a alocarii responsabilitatilor intre actorii publici si privati care se ocupa cu gestionarea deseurilor;
b) o analiza a utilitatii si a adecvarii utilizarii instrumentelor economice si de alta natura pentru rezolvarea diverselor probleme legate de deseuri, luand in considerare necesitatea mentinerii unei bune functionari a pietei interne;
c) utilizarea unor campanii de sensibilizare si de informare adresate publicului larg sau unor categorii speciale de consumatori;
d) siturile contaminate istoric de eliminare a deseurilor si masuri pentru reabilitarea acestora.
(4) Planurile de gestionare a deseurilor respecta cerintele privind gestionarea deseurilor stabilite prin art. 23 din Hotararea Guvernului nr. 621/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, si prin art. 6 alin. (1) din Hotararea Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor, cu modificarile si completarile ulterioare.

§ 27. Programe de prevenire a generarii deseurilor

Art. 42
(1) Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului, potrivit prevederilor art. 1 si 4, adopta, pana la data de 12 decembrie 2013, programe de prevenire a generarii deseurilor la nivel national.
(2) Programele de prevenire a generarii deseurilor pot sa faca parte din planurile de gestionare a deseurilor prevazute la art. 37, din alte programe de politici de mediu sau sa fie elaborate ca programe distincte.
(3) In cazul in care programele prevazute la alin. (1) sunt integrate in planurile de gestionare a deseurilor sau in alte programe, masurile de prevenire a generarii deseurilor trebuie identificate clar.
(4) Programele prevazute la alin. (1) stabilesc obiective de prevenire a generarii deseurilor.
(5) Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului descrie masurile de prevenire existente si evalueaza utilitatea exemplelor de masuri prevazute in anexa nr. 5 sau a altor masuri corespunzatoare.
(6) Scopul obiectivelor si masurilor prevazute la alin. (4) si (5) este eliminarea legaturii dintre cresterea economica si impactul asupra mediului asociat cu generarea de deseuri.
(7) Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului stabileste valorile de referinta calitative sau cantitative specifice, adecvate pentru masurile de prevenire a generarii deseurilor, adoptate pentru a monitoriza si evalua progresul masurilor, si poate stabili si alte obiective calitative ori cantitative si indicatori specifici pe langa cele prevazute de legislatia comunitara, pe baza unor studii de evaluare.

Art. 43
(1) Persoana juridica ce exercita o activitate de natura comerciala sau industriala, avand in vedere rezultatele unui audit de deseuri, este obligata sa intocmeasca si sa implementeze, incepand cu anul 2012, un program de prevenire si reducere a cantitatilor de deseuri generate din activitatea proprie sau, dupa caz, de la orice produs fabricat, inclusiv masuri care respecta un anumit design al produselor, si sa adopte masuri de reducere a periculozitatii deseurilor.
(2) Programul prevazut la alin. (1) se poate elabora si de catre o terta persoana/asociatie profesionala.

§ 28. Evaluarea/Monitorizarea si revizuirea planurilor si a programelor

Art. 44
(1) PNGD se monitorizeaza anual de catre autoritatea publica centrala pentru protectia mediului prin ANPM, se evalueaza cel putin o data la 6 ani si se revizuieste, dupa caz.
(2) PJGD se monitorizeaza anual, se evalueaza de catre APM o data la 2 ani si se revizuiesc, dupa caz.
(3) Revizuirea PJGD se realizeaza de catre consiliul judetean, in baza recomandarilor raportului de monitorizare/evaluare intocmit de APM.
(4) Revizuirea PRGD se realizeaza de catre ARPM impreuna cu toate consiliile judetene din regiunea respectiva, in baza recomandarilor raportului de monitorizare/evaluare intocmit de ARPM.
(5) Revizuirea PNGD se realizeaza de catre autoritatea publica centrala pentru protectia mediului, in baza recomandarilor raportului de monitorizare/evaluare intocmit de ANPM.

Art. 45
PRGD se monitorizeaza anual, se evalueaza o data la 2 ani si se revizuiesc, dupa caz, de catre ARPM impreuna cu toate consiliile judetene din regiunea respectiva.

§ 29. Participarea publicului

Art. 46
(1) Autoritatile publice teritoriale pentru protectia mediului care elaboreaza si promoveaza planurile de gestionare a deseurilor si programele de prevenire a generarii deseurilor afiseaza pe site-ul propriu planurile si programele, astfel incat partile interesate, autoritatile relevante, precum si publicul sa aiba:
a) posibilitatea de a participa la elaborarea lor;
b) acces la acestea, odata elaborate.
(2) Participarea partilor interesate, a autoritatilor relevante si a publicului la elaborarea planurilor si programelor promovate se realizeaza in cadrul procedurii de evaluare de mediu pentru acele planuri si programe care sunt supuse acestei proceduri, in conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 1.076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe, cu modificarile ulterioare.

§ 30. Cooperarea

Art. 47
Autoritatile publice coopereaza, daca este cazul, cu alte state membre interesate si cu Comisia Europeana la elaborarea planurilor de gestionare a deseurilor si a programelor de prevenire a generarii deseurilor prevazute la art. 37 si 42.

§ 31. Raportari

Art. 48
(1) Autoritatile publice teritoriale pentru protectia mediului informeaza autoritatea publica centrala pentru protectia mediului cu privire la adoptarea sau revizuirea planurilor si programelor elaborate la nivel local/regional prevazute la art. 38 si 39.
(2) Autoritta publica centrala pentru protectia mediului informeaza Comisia Europeana cu privire la adoptarea sau modificarea planurilor si programelor prevazute la art. 37 si 42.
(3) La fiecare 3 ani, autoritatea publica centrala pentru protectia mediului informeaza Comisia Europeana, prin prezentarea unor rapoarte sectoriale in format electronic, cu privire la implementarea prevederilor prezentei legi.
(4) Aceste rapoarte contin informatii cu privire la gestionarea uleiurilor uzate si la progresele inregistrate in punerea in aplicare a programelor de prevenire a generarii deseurilor si, dupa caz, informatii despre masurile aplicabile, asa cum este prevazut la art. 12, privind responsabilitatea producatorului.
(5) Raportul prevazut la alin. (3) se transmite Comisiei Europene de catre autoritatea publica centrala pentru protectia mediului, in termen de 9 luni de la incheierea perioadei de 3 ani pentru care se intocmeste.

§ 32. Pastrarea evidentei

Art. 49
(1) Producatorii de deseuri, detinatorii de deseuri, comerciantii si brokerii, asa cum sunt definiti in anexa nr. 1, precum si operatorii economici care desfasoara activitati de tratare a deseurilor sunt obligati sa asigure evidenta gestiunii deseurilor pentru fiecare tip de deseu, in conformitate cu modelul prevazut in anexa nr. 1 la Hotararea Guvernului nr. 856/2002, cu completarile ulterioare, si sa o transmita anual agentiei judetene pentru protectia mediului.
(2) Producatorii si detinatorii de deseuri persoane juridice, pe langa evidenta prevazuta la alin. (1), trebuie sa pastreze buletinele de analiza care caracterizeaza deseurile periculoase generate din propria activitate si sa le transmita, la cerere, autoritatilor competente pentru protectia mediului.
(3) Agentia pentru protectia mediului pastreaza pentru scopuri statistice, cel putin 5 ani, evidentele prevazute la alin. (1).
(4) Persoanele juridice/Persoanele fizice autorizate, precum si producatorii de deseuri periculoase, operatorii economici care sunt autorizati pentru colectarea si transportul deseurilor periculoase sau care actioneaza in calitate de comercianti ori brokeri sunt obligati sa tina o evidenta cronologica a cantitatii, naturii, originii si, dupa caz, a destinatiei, a frecventei, a mijlocului de transport, a metodei de tratare, precum si a operatiunilor prevazute in anexele nr. 2 si 3 si sa o puna la dispozitia autoritatilor competente, la cererea acestora.
(5) Operatorii economici prevazuti la alin. (1) sunt obligati sa pastreze evidenta gestiunii deseurilor cel putin 3 ani, cu exceptia operatorilor economici care desfasoara activitati de transport, care trebuie sa pastreze evidenta timp de cel putin 12 luni.
(6) La cererea autoritatilor competente sau a unui detinator anterior sunt furnizate documentele justificative conform carora operatiunile de gestionare au fost efectuate.
(7) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), institutiile care desfasoara activitati care privesc apararea tarii si securitatea nationala transmit evidenta gestiunii deseurilor anual, centralizat, la autoritatea publica centrala pentru protectia mediului.
(8) ANPM centralizeaza informatiile prevazute in anexa nr. 1 la Hotararea Guvernului nr. 856/2002, cu completarile ulterioare, colectate de agentiile pentru protectia mediului.

§ 33. Atributii si raspunderi ale autoritatilor competente ale administratiei publice centrale si locale

Art. 50
(1) Autoritatea competenta de decizie si control in domeniul gestionarii deseurilor este Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice.
(2) Alte autoritati publice cu atributii in domeniul gestionarii deseurilor sunt: Ministerul Sanatatii, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice, Ministerul Economiei, Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, Ministerul Apararii Nationale, institutiile de ordine publica si siguranta nationala si autoritatile administratiei publice locale.

Art. 51
Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice are urmatoarele atributii:
a) elaboreaza Strategia nationala de gestionare a deseurilor si PNGD;
b) initiaza si propune spre adoptare proiecte de acte normative care privesc gestionarea deseurilor;
c) avizeaza reglementarile specifice in domeniul gestionarii deseurilor, elaborate de celelalte autoritati publice;
d) monitorizeaza impactul activitatilor de producere si gestionare a deseurilor asupra factorilor de mediu;
e) controleaza si reglementeaza, prin unitatile subordonate, activitatile de gestionare a deseurilor, in conformitate cu atributiile si competentele stabilite prin lege;
f) autorizeaza, prin unitatile sale subordonate, operatiunile prevazute in anexele nr. 2 si 3;
g) prezinta anual Guvernului rapoarte privind gestionarea deseurilor;
h) organizeaza impreuna cu celelalte autoritati publice centrale si locale si cu organizatiile neguvernamentale programe de instruire si educare a populatiei in domeniul gestionarii deseurilor;
i) gestioneaza asistenta financiara din fonduri externe nerambursabile acordate Romaniei pentru domeniul gestiunii deseurilor, in limita domeniului sau de activitate;
j) indeplineste functia de autoritate de management in sectorul gestiunii deseurilor pentru proiectele finantate de asistenta financiara din fonduri externe nerambursabile acordate Romaniei.

Art. 52
Ministerul Sanatatii are urmatoarele atributii:
a) evalueaza, prin structurile competente, posibilul impact asupra sanatatii populatiei determinat de functionarea obiectivelor generatoare de deseuri de orice fel si/sau a obiectivelor care proceseaza deseuri;
b) elaboreaza strategia si programul de gestionare a deseurilor rezultate din activitatea medicala si orice alte activitati care genereaza deseurile prevazute la pct. 18 din anexa nr. 2 la Hotararea Guvernului nr. 856/2002, cu completarile ulterioare, la nivel national, si asigura conditiile de ducere la indeplinire a acestora;
c) elaboreaza reglementari specifice pentru gestionarea deseurilor provenite din activitatile medicale si orice alte activitati care genereaza deseurile prevazute la pct. 18 din anexa nr. 2 la Hotararea Guvernului nr. 856/2002, cu completarile ulterioare, cu avizul autoritatii publice centrale pentru protectia mediului;
d) monitorizeaza si controleaza activitatile de gestionare a deseurilor, in conformitate cu atributiile si competentele stabilite prin lege;
e) coordoneaza implementarea prevederilor legislative in domeniul gestionarii deseurilor rezultate din activitatea medicala si orice alte activitati care genereaza deseurile prevazute la pct. 18 din anexa nr. 2 la Hotararea Guvernului nr. 856/2002, cu completarile ulterioare;
f) aproba fonduri autoritatilor de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti pentru monitorizarea si controlul activitatilor legate de gestionarea deseurilor rezultate din activitatea medicala la nivel local;
g) gestioneaza baza de date a deseurilor rezultate din activitatea medicala si orice alte activitati care genereaza deseurile prevazute la pct. 18 din anexa nr. 2 la Hotararea Guvernului nr. 856/2002, cu completarile ulterioare;
h) asigura, la nivelul fiecarei unitati sanitare, prin Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, fondurile necesare pentru gestinarea deseurilor.

Art. 53
Ministerul Economiei are urmatoarele atributii:
a) elaboreaza strategii, programe si politici sectoriale de dezvoltare a activitatilor industriale, cu includerea aspectelor legate de gestionarea deseurilor industriale de reconstructie ecologica, si urmareste implementarea acestora;
b) initiaza reglementari specifice pentru gestionarea diferitelor tipuri de deseuri industriale, precum si pentru operatiunile de reciclare si de valorificare a acestor deseuri, cu avizul autoritatii publice centrale pentru protectia mediului;
c) coordoneaza si supravegheaza activitatea de reciclare a deseurilor industriale.

Art. 54
Ministerul Transporturilor are urmatoarele atributii:
a) participa la elaborarea planurilor sectoriale de gestionare a deseurilor provenite din activitatile de transport si auxiliare si urmareste realizarea acestora de catre operatorii economici aflati in subordinea sau in coordonarea sa;
b) participa la elaborarea reglementarilor specifice privind gestionarea deseurilor provenite din activitatile de transport si auxiliare;
c) participa la elaborarea de reglementari specifice pentru controlarea activitatii de transport al deseurilor.

Art. 55
Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale are urmatoarele atributii:
a) elaboreaza strategii si programe sectoriale de gestionare a deseurilor rezultate din agricultura si din industria alimentara si urmareste realizarea acestora de catre societatile reglementate de Legea societatilor nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si alti operatori economici din aceste sectoare economice;
b) participa la elaborarea de reglementari specifice privind gestionarea deseurilor provenite din agricultura si din industria alimentara;
c) avizeaza propunerile de amplasamente pe terenurile cu destinatie agricola pentru instalatii pentru gestionarea deseurilor, depozite de deseuri etc.;
d) aproba si controleaza modul de utilizare a deseurilor pentru fertilizarea sau ameliorarea solurilor in agricultura.

Art. 56
Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice are urmatoarele atributii:
a) initiaza si promoveaza, impreuna cu alte autoritati competente, acte normative privind securitatea si protectia muncii in domeniul gestionarii deseurilor;
b) controleaza, prin intermediul institutiilor abilitate din subordine, si reglementeaza activitatile de gestionare a deseurilor, in conformitate cu atributiile si competentele stabilite prin lege.

Art. 57
(1) Gestionarea deseurilor care sunt generate in urma operatiunilor care au loc in sectorul administrativ al Ministerului Apararii Nationale se supune prevederilor prezentei legi, in masura in care aplicarea acesteia nu pericliteaza pastrarea secretului si/sau securitatea nationala.
(2) Pentru alte cazuri decat cele prevazute la alin. (1), Ministerul Apararii Nationale elaboreaza reglementari specifice pentru gestionarea deseurilor, avizate de autoritatea publica centrala pentru protectia mediului.
(3) Prin ordin comun al ministrului apararii nationale si al ministrului mediului si schimbarilor climatice, controlul respectarii de catre unitatile din subordinea Ministerului Apararii Nationale a prevederilor prezentei legi si ale altor reglementari privind deseurile se realizeaza de catre Garda Nationala de Mediu si personalul cu atributii specifice din cadrul Ministerului Apararii Nationale.

Art. 58
Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice are urmatoarele atributii:
a) participa la elaborarea planurilor de gestionare a deseurilor in domeniul serviciilor publice de gospodarie comunala si asigura conditiile de ducere la indeplinire a acestora;
b) sprijina administratiile publice locale in indeplinirea atributiilor si raspunderilor ce le revin pentru aplicarea si respectarea prevederilor prezentei legi si a altor prevederi legale referitoare la deseuri.

Art. 59
(1) Autoritatile administratiei publice locale, inclusiv a municipiului Bucuresti, au urmatoarele obligatii:
A. la nivel de comune, orase si municipii, inclusiv la nivelul municipiului Bucuresti:

a) asigura implementarea la nivel local a obligatiilor privind gestionarea deseurilor asumate prin Tratatul de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana;
b) urmaresc si asigura indeplinirea prevederilor din PRGD si PJGD;
c) elaboreaza strategii si programe proprii pentru gestionarea deseurilor;
d) hotarasc asocierea sau cooperarea cu alte autoritati ale administratiei publice locale, cu persoane juridice romane sau straine, cu organizatii neguvernamentale si cu alti parteneri sociali pentru realizarea unor lucrari de interes public privind gestiunea deseurilor, in conditiile prevazute de lege;
e) asigura si raspund pentru colectarea separata, transportul, neutralizarea, valorificarea si eliminarea finala a deseurilor, inclusiv a deseurilor menajere periculoase, potrivit prevederilor legale in vigoare;
f) asigura spatiile necesare pentru colectarea separata a deseurilor, dotarea acestora cu containere specifice fiecarui tip de deseu, precum si functionalitatea acestora;
g) asigura informarea prin mijloace adecvate a locuitorilor asupra sistemului de gestionare a deseurilor din cadrul localitatilor;
h) actioneaza pentru refacerea si protectia mediului;
i) asigura si raspund pentru monitorizarea activitatilor legate de gestionarea deseurilor rezultate din activitatea medicala;

B. la nivel judetean si la nivelul municipului Bucuresti:
a) elaboreaza, adopta si revizuiesc PJGD/PMGD si participa la elaborarea PRGD;
b) coordoneaza activitatea consiliilor locale, in vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean privind gestionarea deseurilor;
c) acorda consiliilor locale sprijin si asistenta tehnica in implementarea PJGD si PRGD;
d) hotarasc asocierea sau cooperarea cu alte autoritati ale administratiei publice locale, cu persoane juridice romane sau straine, cu organizatii neguvernamentale si cu alti parteneri sociali pentru realizarea unor lucrari de interes public privind gestiunea deseurilor, in conditiile prevazute de lege;
e) analizeaza propunerile facute de consiliile locale, in vederea elaborarii de prognoze pentru refacerea si protectia mediului;
f) urmaresc si asigura respectarea de catre consiliile locale a prevederilor prezentei legi;
g) asigura monitorizarea activitatilor legate de gestionarea deseurilor rezultate din activitatea medicala.
(2) Autoritatile administratiei publice locale a unitatilor administrativ-teritorale si a municipiului Bucuresti aproba, prin hotarari ale consiliului local/judetean/general, masurile necesare pentru interzicerea abandonarii, aruncarii sau gestionarii necontrolate a deseurilor.
(3) Pentru deseurile generate in gospodariile populatiei, autoritatile administratiei publice locale a unitatilor administrativteritoriale si a municipiului Bucuresti si, dupa caz, Asociatia de dezvoltare intercomunitara incheie contracte, parteneriate sau alte forme de colaborare cu persoanele juridice care preiau obligatiile producatorilor pentru fluxurile de deseuri reglementate prin acte normative care transpun directive individuale in vederea indeplinirii obiectivelor stabilite de acestea.

§ 34. Controlul

Art. 60
(1) Operatorii economici care efectueaza operatiuni de tratare a deseurilor, precum si cei care, cu titlu profesional, asigura colectarea sau transportul deseurilor, comerciantii, brokerii si producatorii de deseuri periculoase fac obiectul unor controale periodice corespunzatoare efectuate de autoritatile competente.
(2) Controalele privind colectarea, reciclarea, valorificarea, tratarea, eliminarea si transportul deseurilor se efectueaza de catre reprezentanti ai Garzii Nationale de Mediu si au in vedere, in mod deosebit, originea, natura, cantitatea si destinatia acestora.
(3) Autoritatile competente pot tine seama de inregistrarile efectuate in baza Schemei comunitare de management de mediu si audit (EMAS), in special in ceea ce priveste frecventa si intensitatea controalelor.
(4) In unitatile din sistemul de aparare, ordine publica si securitate nationala controlul pentru aplicarea prevederilor prezentei legi se realizeaza de catre structurile interne de specialitate din cadrul acestora.

§ 35. Sanctiuni

Art. 61
(1) Urmatoarele fapte constituie contraventie si se sanctioneaza dupa cum urmeaza:
a) cu amenda de la 1.000 lei la 2.000 lei, pentru persoanele fizice, si de la 20.000 lei la 40.000 lei, pentru persoanele juridice, incalcarea dispozitiilor art. 8 alin. (1), (2) si (4), art. 13, 14, art. 15 alin. (1) lit. a) si b), art. 17 alin. (2), art. 19 alin. (2) lit. a), c) si d), alin. (3) si (4), art. 22 alin. (1) si (2), art. 26 alin. (1), art. 27 alin. (1), art. 28 alin. (1), art. 32 alin. (1);
b) cu amenda de la 15.000 lei la 30.000 lei, nerespectarea art. 22 alin. (3), art. 40 alin. (3) si art. 49 alin. (1), (2), (4) si (5);
c) cu amenda de la 5.000 lei la 15.000 lei, neindeplinirea obligatiilor si responsabilitatilor ce le revin autoritatilor administratiei publice locale, potrivit prevederilor art. 17 alin. (1), art. 31 alin. (1) si (3) si art. 59.
(2) Constatarea contraventiilor si aplicarea amenzilor prevazute la alin. (1) se realizeaza, dupa caz, de comisari si persoane imputernicite din cadrul Garzii Nationale de Mediu, precum si din cadrul autoritatilor administratiei publice locale, conform atributiilor stabilite prin lege.
(3) Constatara contraventiilor si aplicarea amenzilor prevazute la alin. (1) in obiectivele, incintele si zonele apartinand structurilor componente ale sistemului de aparare, ordine publica si securitate nationala se realizeaza de catre personalul specializat din cadrul Garzii Nationale de Mediu impreuna cu structurile specializate din cadrul Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Roman de Informatii, Serviciului de Informatii Externe, Serviciului de Protectie si Paza si Serviciului de Telecomunicatii Speciale.
(4) Contravenientul poate achita pe loc sau in termen de cel mult 48 de ore de la data incheierii procesului-verbal ori, dupa caz, de la data comunicarii acestuia jumatate din minimul amenzii prevazute la alin. (1), agentul constatator facand mentiune despre aceasta posibilitate in procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei.
(5) Impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei si de aplicare a sanctiunii se poate face plangere la instanta competenta, in termen de 15 zile de la data comunicarii procesului-verbal de contraventie.

Art. 62
Prevederile referitoare la contraventiile prevazute la art. 61 se completeaza cu dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.

Art. 63
(1) Constituie infractiuni si se pedepsesc cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani sau cu amenda urmatoarele fapte:
a) importul de aparate, instalatii, echipamente, utilaje, substante si produse folosite si uzate, din categoria deseurilor interzise la import;
b) neluarea sau nerespectarea masurilor obligatorii in desfasurarea activitatilor de colectare, tratare, transport, valorificare si eliminare a deseurilor periculoase;
c) comercializarea, abandonarea si/sau neasigurarea incarcaturii deseurilor pe durata si pe parcursul tranzitarii teritoriului Romaniei;
d) refuzul de returnare in tara de origine a deseurilor introduse in tara in alte scopuri decat cel al eliminarii si pentru care s-a dispus masura returnarii de catre autoritatea competenta;
e) introducerea in tara a deseurilor in scopul eliminarii si/sau neutilizarea acestora in scopul pentru care au fost introduse;
f) acceptarea de catre operatorii de depozite/incineratoare, in vederea eliminarii, a deseurilor introduse ilegal in tara si/sau a deseurilor introduse in tara in alte scopuri decat cel al eliminarii si care nu au putut fi utilizate in scopul pentru care au fost introduse.
(2) Tentativa se pedepseste.

§ 36. Dispozitii finale

Art. 64
Administratiile zonelor libere sunt obligate sa aplice prevederile prezentei legi in zonele pe care le administreaza.

Art. 65
La propunerea autorittii ublice centrale pentru protectia mediului, Guvernul va aproba prin hotarare modalitatea de gestionare a categoriilor de deseuri prevazute in prezenta lege.

Art. 66
Accesul publicului la fundamentarea deciziilor privind realizarea unor proiecte de investitii, precum si a planurilor nationale, judetene si sectoriale privind gestionarea deseurilor se face in conditiile legii.

Art. 67
(1) Anexele nr. 1-5 fac parte integranta din prezenta lege.
(2) Anexele se actualizeaza prin hotarare a Guvernului.

Art. 68
(1) La data intrarii in vigoare a prezentei legi orice trimitere la art. 53 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 426/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, se considera a fi facuta la art. 63 din prezenta lege.
(2) La data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 283 din 22 iunie 2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 426/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 104 din 7 februarie 2002, cu modificarile ulterioare.
(3) Dispozitiile referitoare la contraventii intra in vigoare la 30 de zile de la data publicarii prezentei legi in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

***

Prezenta lege transpune in legislatia nationala Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deseurile si de abrogare a anumitor directive, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) seria L nr. 312 din 22 noiembrie 2008.

ANEXA Nr. 1 – Semnificatia unor termeni in sensul prezentei legi

1. audit de deseuri – o evaluare sistematica, documentata, periodica si obiectiva a performantei sistemului de management si a proceselor de gestiune a deseurilor cu scopul de a facilita controlul managementului deseurilor si al valorificarii deseurilor generate, precum si de a evalua respectarea politicii de mediu, inclusiv realizarea obiectivelor, performanta intreprinderii referitoare la prevenirea si reducerea producerii de deseuri din propria activitate si performanta intreprinderii referitoare la reducerea nocivitatii deseurilor;
2. autoritti competente – autoritatile publice pentru protectia mediului, respectiv autoritatea publica centrala pentru protectia mediului, Agentia Nationala pentru Protectia Mediului, agentiile pentru protectia mediului, Administratia Rezervatiei Biosferei „Delta Dunarii”, precum si alte autoritati care potrivit competentelor legale asigura reglementarea si controlul activitatilor in domeniul gestionarii deseurilor;
3. biodeseuri – deseuri biodegradabile provenite din gradini si parcuri, deseurile alimentare sau cele provenite din bucatariile gospodariilor private, restaurantelor, firmelor de catering ori din magazine de vanzare cu amanuntul, compatibile cu deseurile provenite din unitatile de prelucrare a produselor alimentare;
4. broker – orice intreprindere/operator economic care se ocupa de valorificarea sau eliminarea deseurilor in numele altor persoane, inclusiv brokerii care nu intra fizic in posesia deseurilor;
5. cele mai bune tehnici disponibile – cele mai bune tehnici disponibile potrivit prevederilor art. 2 alin. (1) lit. c) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 84/2006, cu modificarile si completarile ulterioare;
6. colectare – strangerea deseurilor, inclusiv sortarea si stocarea preliminara a deseurilor in vederea transportarii la o instalatie de tratare;
7. colectare separata – colectarea in cadrul careia un flux de deseuri este pastrat separat in functie de tipul si natura deseurilor, cu scopul de a facilita tratarea specifica a acestora;
8. comerciant – orice intreprindere/operator economic care actioneaza in nume propriu pentru cumpararea si pentru vanzarea ulterioara a deseurilor, inclusiv acei comercianti care nu intra fizic in posesia deseurilor;
9. deseu – orice substanta sau obiect pe care detinatorul il arunca ori are intentia sau obligatia sa il arunce;
10. detinator de deseuri – producatorul deseurilor sau persoana fizica ori juridica ce se afla in posesia acestora;
11. deseuri periculoase – orice deseuri care prezinta una sau mai multe din proprietatile periculoase prevazute in anexa nr. 4 la lege;
12. eliminare – orice operatiune care nu este o operatiune de valorificare, chiar si in cazul in care una dintre consecintele secundare ale acesteia ar fi recuperarea de substante sau de energie.
Anexa nr. 2 la lege stabileste o lista a operatiunilor de eliminare, lista care nu este exhaustiva;
13. evaluarea ciclului de viata – in legatura cu un produs, o evaluare a efectelor asupra mediului determinate de productia, distributia, comercializarea si utilizarea produsului, inclusiv valorificarea si eliminarea acestuia, inclusiv utilizarea energiei si materiilor prime si productia de deseuri din oricare dintre activitatile mentionate;
14. gestionarea deseurilor – colectarea, transportul, valorificarea si eliminarea deseurilor, inclusiv supervizarea acestor operatiuni si intretinerea ulterioara a amplasamentelor de eliminare, inclusiv actiunile intreprinse de un comerciant sau un broker;
15. pregatirea pentru reutilizare – operatiunile de verificare, curatare sau valorificare prin reparare, prin care produsele ori componentele produselor care au devenit deseuri sunt pregatite pentru a fi reutilizate fara nicio alta operatiune de pretratare;
16. prevenire – masurile luate inainte ca o substanta, un material sau un produs sa devina deseu, care reduc:
a) cantitatea de deseuri, inclusiv prin reutilizarea produselor sau prelungirea duratei de viata a acestora;
b) impactul negativ al deseurilor generate asupra mediului si sanatatii populatiei; sau
c) continutul de substante nocive al materialelor si produselor;
17. producator de deseuri – orice persoana ale carei activitati genereaza deseuri, producator de deseuri sau orice persoana care efectueaza operatiuni de pretratare, amestecare ori de alt tip, care duc la modificarea naturii sau a compozitiei acestor deseuri;
18. reciclare – orice operatiune de valorificare prin care deseurile sunt transformate in produse, materiale sau substante pentru a-si indeplini functia initiala ori pentru alte scopuri. Aceasta include retratarea materialelor organice, dar nu include valorificarea energetica si conversia in vederea folosirii materialelor drept combustibil sau pentru operatiunile de umplere;
19. regenerarea uleiurilor uzate – orice proces de reciclare prin care uleiurile de baza pot fi produse prin rafinarea uleiurilor uzate, in special prin indepartarea contaminantilor, a produselor de oxidare si a aditivilor continuti de acestea;
20. reutilizare – orice operatiune prin care produsele sau componentele care nu au devenit deseuri sunt utilizate din nou in acelasi scop pentru care au fost concepute;
21. tratare – operatiunile de valorificare sau eliminare, inclusiv pregatirea prealabila valorificarii sau eliminarii;
22. trasabilitate – caracteristica unui sistem de a permite regasirea istoricului, a utilizarii sau a localizarii unui deseu prin identificari inregistrate;
23. uleiuri uzate – toate uleiurile minerale sau lubrifiantii sintetici ori uleiurile industriale care au devenit improprii folosintei pentru care au fost destinate initial, cum ar fi uleiurile utilizate de la motoarele cu combustie si de la sistemele de transmisie, uleiurile lubrifiante, uleiurile pentru turbine si cele pentru sistemele hidraulice;
24. valorificare – orice operatiune care are drept rezultat principal faptul ca deseurile servesc unui scop util prin inlocuirea altor materiale care ar fi fost utilizate intr-un anumit scop sau faptul ca deseurile sunt pregatite pentru a putea servi scopului respectiv in intreprinderi ori in economie in general.
Anexa nr. 3 la lege stabileste o lista a operatiunilor de valorificare, lista care nu este exhaustiva.

ANEXA Nr. 2 – Operatiunile de eliminare

D 1 – depozitarea in sau pe sol, de exemplu, depozite de deseuri si altele asemenea;
D 2 – tratarea solului, de exemplu, biodegradarea deseurilor lichide sau a namolurilor in sol si altele asemenea;
D 3 – injectarea in adancime, de exemplu, injectarea deseurilor care pot fi pompate in puturi, saline sau depozite geologice naturale si altele asemenea;
D 4 – acumulare la suprafata, de exemplu, depunerea de deseuri lichide sau a namolurilor in bazine, iazuri sau lagune si altele asemenea;
D 5 – depozite special construite, de exemplu, depunerea in compartimente separate etanse, care sunt acoperite si izolate unele fata de celelalte si fata de mediul inconjurator si altele asemenea;
D 6 – evacuarea intr-o masa de apa, cu exceptia marilor/oceanelor;
D 7 – evacuarea in mari/oceane, inclusiv eliminarea in subsolul marin;
D 8 – tratarea biologica neprevazuta in alta parte in prezenta anexa, care genereaza compusi sau mixturi finale eliminate prin intermediul uneia dintre operatiunile numerotate de la D 1 la D 12;
D 9 – tratarea fizico-chimica neprevazuta in alta parte in prezenta anexa, care genereaza compusi sau mixturi finale eliminate prin intermediul uneia dintre operatiunile numerotate de la D 1 la D 12, de exemplu, evaporare, uscare, calcinare si altele asemenea;
D 10 – incinerarea pe sol;
D 11 – incinerarea pe mare. Aceasta operatiune este interzisa de legislatia Uniunii Europene si de conventii internationale;
D 12 – stocarea permanenta, de exemplu, plasarea de recipiente intr-o mina si altele asemenea;
D 13 – amestecarea anterioara oricarei operatiuni numerotate de la D 1 la D 12. In cazul in care nu exista niciun alt cod D corespunzator, aceasta include operatiunile preliminare inainte de eliminare, inclusiv preprocesarea, cum ar fi, printre altele, sortarea, sfaramarea, compactarea, granularea, uscarea, maruntirea uscata, conditionarea sau separarea inainte de supunerea la oricare dintre operatiunile numerotate de la D 1 la D 12;
D 14 – reambalarea anterioara oricarei operatiuni numerotate de la D 1 la D 13;
D 15 – stocarea inaintea oricarei operatiuni numerotate de la D 1 la D 14, excluzand stocarea temporara, inaintea colectarii, in zona de generare a deseurilor. Stocare temporara inseamna stocare preliminara potrivit prevederilor pct. 6 din anexa nr. 1 la lege.

ANEXA Nr. 3 – Operatiuni de valorificare

R 1 – intrebuintarea in principal drept combustibil sau ca alta sursa de energie*);
–––
*) Aceasta include instalatii de incinerare destinate in principal tratarii deseurilor municipale solide, numai in cazul in care randamentul lor energetic este egal sau mai mare decat:
– 0,60 pentru instalatiile care functioneaza si sunt autorizate in conformitate cu legislatia comunitara aplicabila inainte de 1 ianuarie 2009;
– 0,65 pentru instalatiile autorizate dupa 31 decembrie 2008, folosindu-se urmatoarea formula:
Eficienta energetica = [Ep – (Ef + Ei)]/0,97 x (Ew + Ef), unde:
– Ep reprezinta productia anuala de energie sub forma de caldura sau electricitate. Aceasta este calculata inmultind energia produsa sub forma de electricitate cu 2,6 si energia produsa sub forma de caldura pentru utilizare comerciala (GJ/an) cu 1,1;
– Ef reprezinta consumul anual de energie al sistemului, provenita din combustibili, care contribuie la productia de aburi (GJ/an);
– Ew reprezinta energia anuala continuta de deseurile tratate, calculata pe baza valorii calorice nete inferioare a deseurilor (GJ/an);
– Ei reprezinta energia anuala importata, exclusiv Ew si Ef (GJ/an);
– 0,97 este un coeficient care reprezinta pierderile de energie datorate reziduurilor generate in urma incinerarii si radierii.
Aceasta formula se aplica in conformitate cu documentul de referinta privind cele mai bune tehnici existente pentru incinerarea deseurilor.
––-

R 2 – valorificarea/regenerarea solventilor;
R 3 – reciclarea/valorificarea substantelor organice care nu sunt utilizate ca solventi (inclusiv compostarea si alte procese de transformare biologica). Aceasta include si gazeificarea si piroliza care folosesc componentele ca produse chimice;
R 4 – reciclarea/valorificarea metalelor si compusilor metalici;
R 5 – reciclarea/valorificarea altor materiale anorganice. Aceasta include si tehnologiile de curatire a solului care au ca rezultat operatiuni de valorificare a solului si de reciclare a materialelor de constructie anorganice;
R 6 – regenerarea acizilor sau a bazelor;
R 7 – valorificarea componentilor utilizati pentru reducerea poluarii;
R 8 – valorificarea componentelor catalizatorilor;
R 9 – rerafinarea petrolului sau alte reutilizari ale petrolului;
R 10 – tratarea terenurilor avand drept rezultat beneficii pentru agricultura sau pentru imbunatatirea ecologica;
R 11 – utilizarea deseurilor obtinute din oricare dintre operatiunile numerotate de la R 1 la R 10;
R 12 – schimbul de deseuri in vederea expunerii la oricare dintre operatiunile numerotate de la R 1 la R 11. In cazul in care nu exista niciun alt cod R corespunzator, aceasta include operatiunile preliminare inainte de valorificare, inclusiv preprocesarea, cum ar fi, printre altele, demontarea, sortarea, sfaramarea, compactarea, granularea, maruntirea uscata, conditionarea, reambalarea, separarea si amestecarea inainte de supunerea la oricare dintre operatiunile numerotate de la R 1 la R 11;
R 13 – stocarea deseurilor inaintea oricarei operatiuni numerotate de la R 1 la R 12 (excluzand stocarea temporara inaintea colectarii, la situl unde a fost generat deseul). Stocare temporara inseamna stocare preliminara, potrivit prevederilor pct. 6 din anexa nr. 1 la lege.

ANEXA Nr. 4 – Proprietati ale deseurilor care fac ca acestea sa fie periculoase

H 1 – „Explozive”: substante si preparate care pot exploda sub efectul unei scantei sau care sunt mai sensibile la socuri ori frecare decat dinitrobenzenul;
H 2 – „Oxidante”: substante si preparate care produc reactii puternic exoterme in contact cu alte substante, mai ales cu substante inflamabile;
H 3-A – „Foarte inflamabile”:
a) substante si preparate lichide care au punctul de aprindere sub 21 gC (inclusiv lichide extrem de inflamabile); sau
b) substante si preparate care se pot incalzi pana la aprindere in contact cu aerul la temperatura ambianta, fara aport de energie; sau
c) substante si preparate in stare solida care se pot aprinde cu usurinta dupa un contact scurt cu o sursa de aprindere si care continua sa arda ori sa se consume si dupa indepartarea sursei de aprindere; sau
d) substante si preparate gazoase care se inflameaza in aer la presiune normala; sau
e) substante si preparate care, in contact cu apa sau cu aerul umed, produc gaze foarte inflamabile in cantitati periculoase;
H 3-B – „Inflamabile”: substante si preparate lichide care au punctul de aprindere egal sau mai mare de 21 gC si mai mic sau egal cu 55 gC;
H 4 – „Iritante”: substantele si preparatele necorozive care, prin contact imediat, prelungit sau repetat cu pielea ori cu mucoasa, pot provoca inflamatii;
H 5 – „Nocive”: substante si preparate care, in cazul in care sunt inhalate sau ingerate ori patrund prin piele, pot constitui riscuri limitate pentru sanatate;
H 6 – „Toxice”: substante si preparate (inclusiv substante si preparate foarte toxice) care, in cazul in care sunt inhalate sau ingerate ori patrund prin piele, pot produce vatamari serioase, acute sau cronice pentru sanatate si pot fi chiar letale;
H 7 – „Cancerigene”: substante si preparate care, in cazul in care sunt inhalate sau ingerate ori patrund prin piele, pot induce cancer sau cresterea incidentei lui;
H 8 – „Corozive”: substante si preparate care pot distruge tesuturile vii la contactul cu acestea;
H 9 – „Infectioase”: substante si preparate cu continut de microorganisme viabile sau toxine ale acestora care sunt cunoscute ca producand boli la om ori la alte organisme vii;
H 10 – „Toxice pentru reproducere”: substante si preparate care, in cazul in care sunt inhalate sau ingerate ori patrund prin piele, pot induce malformatii congenitale neereditare sau cresterea incidentei acestora;
H 11 – „Mutagene”: substante si preparate care, in cazul in care sunt inhalate sau ingerate ori patrund prin piele, pot produce defecte genetice ereditare sau cresterea incidentei acestora;
H 12 – deseuri care emit gaze toxice sau foarte toxice in contact cu apa, aerul ori un acid;
H 13 – „Sensibilizante”: substante si preparate care, in cazul in care sunt inhalate sau patrund prin piele, pot cauza o reactie de hipersensibilizare, astfel incat expunerea ulterioara la substanta sau preparatul respectiv poate produce efecte nefaste caracteristice;
H 14 – „Ecotoxice”: deseuri care prezinta sau pot prezenta riscuri imediate ori intarziate pentru unul sau mai multe sectoare ale mediului inconjurator;
H 15 – deseuri capabile prin orice mijloace, dupa eliminare, sa produca alta substanta, de exemplu, levigat, care poseda oricare din caracteristicile prezentate mai sus.

1. Atribuirea caracteristicilor de pericol „toxic” (si „foarte toxic”), „nociv”, „coroziv”, „iritant”, „cancerigen”, „toxic pentru reproducere”, „mutagen” si „ecotoxic” se bazeaza pe criteriile formulate in anexa nr. 1 la Hotararea Guvernului nr. 1.408/2008 privind clasificarea, ambalarea si etichetarea substantelor periculoase.
2. Atunci cand este cazul, se aplica valorile-limita enumerate in anexele la Hotararea Guvernului nr. 937/2010 privind clasificarea, ambalarea si etichetarea la introducerea pe piata a preparatelor periculoase.
Metodele care trebuie utilizate sunt descrise in anexa la Hotararea Guvernului nr. 1.408/2008.

ANEXA Nr. 5 – Masuri de prevenire a generarii deseurilor prevazute la art. 42 din lege

A. Masuri care pot afecta conditiile de baza referitoare la generarea de deseuri
1. Folosirea masurilor de planificare sau a altor instrumente economice care promoveaza utilizarea eficienta a resurselor
2. Promovarea cercetarii si a dezvoltarii in vederea realizarii de produse si tehnologii mai curate si mai economice si distribuirea si utilizarea rezultatelor cercetarii si dezvoltarii
3. Dezvoltarea unor indicatori eficienti si semnificativi ai presiunilor de mediu asociate generarii de deseuri, cu scopul de a contribui la prevenirea generarii de deseuri la toate nivelurile, de la compararea produselor la nivel comunitar, prin actiuni ale autoritatilor locale, pana la nivel national

B. Masuri care pot afecta faza de proiectare, productie si distributie
1. Promovarea ecodesign-ului (integrarea sistematica a aspectelor de mediu in proiectarea produselor in scopul imbunatatirii performantei de mediu a acestora pe toata durata ciclului lor de viata)
2. Furnizarea de informatii privind tehnicile de prevenire a generarii deseurilor pentru a facilita punerea in aplicare a celor mai bune tehnici disponibile in functie de industrie
3. Organizarea de cursuri de formare pentru autoritatile competente pentru includerea cerintelor privind prevenirea generarii de deseuri in autorizatiile eliberate in temeiul prezentei legi si al Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 84/2006, cu modificarile si completarile ulterioare
4. Includerea de masuri de prevenire a generarii de deseuri la instalatiile care nu intra sub incidenta Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 152/2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 84/2006, cu modificarile si completarile ulterioare Unde este cazul, astfel de masuri pot include evaluari sau planuri de prevenire a generarii de deseuri.
5. Organizarea de campanii de sensibilizare sau acordarea de ajutoare financiare in luarea deciziilor ori alte tipuri de sprijin pentru intreprinderi. Aceste masuri pot fi deosebit de eficiente in masura in care sunt concepute si adaptate pentru intreprinderile mici si mijlocii si sunt aplicate in retele de intreprinderi bine stabilite.
6. Utilizarea acordurilor voluntare, a grupurilor de consumatori/producatori sau a negocierilor sectoriale pentru a incuraja intreprinderile ori operatorii din sectoarele de activitate interesate sa isi stabileasca propriile planuri sau obiective privind prevenirea generarii deseurilor ori sa corecteze produsele sau ambalajele care genereaza prea multe deseuri
7. Promovarea unor sisteme certificate de gestionare a mediului, inclusiv EMAS si ISO 14001

C. Masuri care pot afecta faza de consum si de utilizare
1. Instrumente economice, cum ar fi stimulente pentru achizitii curate sau instituirea unei plati obligatorii de catre consumatori pentru un anumit articol ori un ambalaj care ar fi, in mod normal, furnizat gratuit
2. Organizarea unor campanii de sensibilizare si de informare directionate catre publicul larg sau catre o categorie specifica de consumatori
3. Promovarea de ecoetichete recunoscute si de incredere
4. Acorduri cu industria, cum ar fi, de exemplu, utilizarea unor grupuri de produse, ca acelea care sunt incluse in cadrul politicilor integrate ale produselor, sau acorduri cu vanzatorii cu amanuntul privind furnizarea de informatii referitoare la prevenirea generarii deseurilor si la produsele cu impact redus asupra mediului
5. In contextul contractelor de achizitii publice si private, includerea unor criterii de protectie a mediului si de prevenire a generarii deseurilor in cererile de oferta si in contracte, conform Manualului privind contractele de achizitii publice de mediu, publicat de Comisie la 29 octombrie 2004
6. Incurajarea reutilizarii si/sau a repararii produselor defecte sau a componentelor acestora, in special prin recurgerea la masuri educative, economice, logistice sau a altor masuri, cum ar fi sprijinirea ori infiintarea unor centre si retele acreditate de reparare si de reutilizare, in special in regiunile cu o densitate ridicata a populatiei

 

Coduri deseuri

CODURI DESEURI

 

LISTA cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase
Deşeurile periculoase sunt marcate cu un asterisc (*)

 


Categorii de deşeuri

 


01. Deşeuri de la explorarea minieră şi a carierelor şi de la tratarea fizică şi chimică a mineralelor
02. Deşeuri din agricultură, horticultură, acvacultură, silvicultură, vânătoare şi pescuit, de la prepararea şi procesarea alimentelor
03. Deşeuri de la prelucrarea lemnului şi producerea plăcilor şi mobilei, pastei de hârtie, hârtiei şi cartonului
04. Deşeuri din industriile pielăriei, blănăriei şi textilă
05. Deşeuri de la rafinarea petrolului, purificarea gazelor naturale şi tratarea pirolitică a cărbunilor
06.
Deşeuri din procese chimice anorganice
07. Deşeuri din procese chimice organice
08. Deşeuri de la producerea, prepararea, furnizarea şi utilizarea (ppfu) straturilor de acoperire (vopsele, lacuri şi emailuri vitroase), a
adezivilor, cleiurilor şi cernelurilor tipografice
09. Deşeuri din industria fotografică
10. Deşeuri din procesele termice
11. Deşeuri de la tratarea chimică a suprafeţelor şi acoperirea metalelor şi a altor materiale; hidrometalurgie neferoasă
12. Deşeuri de la modelarea, tratarea mecanică şi fizică a suprafeţelor metalelor şi a materialelor plastice
13. Deşeuri uleioase şi deşeuri de combustibili lichizi (cu excepţia uleiurilor
comestibile şi a celor din capitolele 05, 12 şi 19)
14.
Deşeuri de solvenţi organici, agenţi de răcire şi carburanţi (cu excepţia 07 şi 08)
15. Deşeuri de ambalaje; materiale absorbante, materiale de lustruire, filtrante şi îmbrăcăminte de protecţie, nespecificate în altă parte
16. Deşeuri nespecificate în altă parte
17. Deşeuri din construcţii şi demolări (inclusiv pământ excavat din amplasamente contaminate)
18. Deşeuri din activităţi de ocrotire a sănătăţii umane sau din activităţi veterinare şi/sau cercetări conexe (cu excepţia deşeurilor de la prepararea
hranei în bucătării sau restaurante, care nu provin direct din activitatea de ocrotire a sănătăţii)
19. Deşeuri de la instalaţii de tratare a reziduurilor, de la staţiile de epurare a apelor uzate şi de la tratarea apelor pentru alimentare cu apă şi
uz industrial
20. Deşeuri municipale şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii, inclusiv fracţiuni colectate separat
01 DEŞEURI REZULTATE DE LA EXPLOATAREA MINIERĂ ŞI A CARIERELOR ŞI DE LA
TRATAREA FIZICĂ ŞI CHIMICĂ A MINERALELOR

01 01 deşeuri de la excavarea minereurilor
01 01 01 deşeuri de la excavarea minereurilor metalifere
01 01 02 deşeuri de la excavarea minereurilor ne-metalifere
01 03 deşeuri de la procesarea fizică şi chimică a minereurilor metalifere
01 03 04* reziduuri acide generate de la procesarea minereurilor cu sulfuri
01 03 05* alte reziduuri cu conţinut de substanţe periculoase
01 03 06 reziduuri, altele decât cele specificate la 01 03 04 şi 01 03 05
01 03 07* alte deşeuri cu conţinut de substanţe periculoase de la procesarea fizică şi chimică a minereurilor metalifere
01 03 08 deşeuri sub formă de praf şi pulberi, altele decât cele specificate la 01 03 07
01 03 09 nămoluri roşii de la producerea aluminei, altele decât cele specificate la 01 03 07
01 03 99 alte deşeuri nespecificate
01 04 deşeuri de la procesarea fizică şi chimică a minereurilor nemetalifere
01 04 07* deşeuri cu conţinut de substanţe periculoase de la procesarea fizicăşi chimică a minereurilor nemetalifere
01 04 08 deşeuri de pietriş şi spărturi de piatră, altele decât cele specificate la 01 04 07
01 04 09 deşeuri de nisip şi argilă
01 04 10 deşeuri sub formă de praf şi pulberi, altele decât cele specificate la 01 04 07
01 04 11 deşeuri de la procesarea leşiei şi rocilor, care conţin săruri, altele decât cele specificate la 01 04 07
01 04 12 reziduuri şi alte deşeuri de la spălarea şi purificarea minereurilor, altele decât cele specificate la 01 04 07 şi 01 04 11
01 04 13 deşeuri de la tăierea şi şlefuirea pietrei, altele decât cele specificate la 01 04 07
01 04 99 alte deşeuri nespecificate
01 05 noroaie de foraj şi alte deşeuri de la forare
01 05 04 deşeuri şi noroaie de foraj pe bază de apă dulce
01 05 05* deşeuri şi noroaie de foraj cu conţinut de uleiuri
01 05 06* noroaie de foraj şi alte deşeuri de forare cu conţinut de substanţe periculoase
01 05 07 noroaie de foraj şi deşeuri cu conţinut de baritină, altele decât cele specificate la 01 05 05 şi 01 05 06
01 05 08 noroaie de foraj şi deşeuri cu conţinut de cloruri, altele decât cele specificate la 01 05 05 şi 01 05 06
01 05 99 alte deşeuri nespecificate
02 DEŞEURI DIN AGRICULTURĂ, HORTICULTURĂ, ACVACULTURĂ, SILVICULTURĂ, VÂNĂTOARE ŞI PESCUIT, DE LA PREPARAREA ŞI PROCESAREA ALIMENTELOR
02 01 deşeuri din agricultură, horticultură, acvacultură, silvicultură, vânătoare şi pescuit
02 01 01 nămoluri de la spălare şi curăţare
02 01 02 deşeuri de ţesuturi animale
02 01 03 deşeuri de ţesuturi vegetale
02 01 04 deşeuri de materiale plastice (cu excepţia ambalajelor)
02 01 06 dejecţii animaliere (materii fecale, urină, inclusiv resturi de paie) colectate separat şi tratate în afara incintei
02 01 07 deşeuri din exploatarea forestieră
02 01 08* deşeuri agrochimice cu conţinut de substanţe periculoase
02 01 09 deşeuri agrochimice, altele decât cele specificate la 02 01 08
02 01 10 deşeuri metalice
02 01 99 alte deşeuri nespecificate
02 02 deşeuri de la prepararea şi procesarea cărnii, peştelui şi altor alimente de origine animală
02 02 01 nămoluri de la spălare şi curăţare
02 02 02 deşeuri de ţesuturi animale
02 02 03 materii care nu se pretează consumului sau procesării
02 02 04 nămoluri de la epurarea, efluenţilor proprii
02 02 99 alte deşeuri nespecificate
02 03 deşeuri de la prepararea şi procesarea fructelor, legumelor, cerealelor, uleiurilor comestibile, pulberei de cacao, cafelei,ceaiului şi tutunului; producerea conservelor; prepararea şi fermentarea drojdiei şi extractului de drojdie şi melasei
02 03 01 nămoluri de la spălare, curăţare, decojire, centrifugare şi separare
02 03 02 deşeuri de agenţi de conservare
02 03 03 deşeuri de la extracţia cu solvenţi
02 03 04 materii care nu se pretează consumului sau procesării
02 03 05 nămoluri de la epurarea efluenţilor proprii
02 03 99 alte deşeuri nespecificate
02 04 deşeuri de la procesarea zahărului
02 04 01 nămoluri de la curăţarea şi spălarea sfeclei de zahăr
02 04 02 deşeuri de carbonat de calciu
02 04 03 nămoluri de la epurarea efluenţilor proprii
02 04 99 alte deşeuri nespecificate
02 05 deşeuri din industria produselor lactate
02 05 01 materii care nu se pretează consumului sau procesării
02 05 02 nămoluri de la epurarea efluenţilor proprii
02 05 99 alte deşeuri nespecificate
02 06 deşeuri din industria produselor de panificaţie şi cofetărie
02 06 01 materii care nu se pretează consumului sau procesării
02 06 02 deşeuri de agenţi de conservare
02 06 03 nămoluri de la epurarea efluenţilor proprii
02 06 99 alte deşeuri nespecificate
02 07 deşeuri de la producerea băuturilor alcoolice şi nealcoolice (exceptând cafeaua, ceaiul şi cacaua)
02 07 01 deşeuri de la spălarea, curăţarea şi prelucrarea mecanică a materiei prime
02 07 02 deşeuri de la distilarea băuturilor alcoolice
02 07 03 deşeuri de la tratamente chimice
02 07 04 materii care nu se pretează consumului sau procesării
02 07 05 nămoluri de la epurarea efluenţilor în incintă
02 07 99 alte deşeuri nespecificate
03 DEŞEURI DE LA PRELUCRAREA LEMNULUI ŞI PRODUCEREA PLĂCILOR ŞI MOBILEI, PASTEI DE HÂRTIE, HÂRTIEI ŞI CARTONULUI
03 01 deşeuri de la procesarea lemnului şi producerea plăcilor şi mobilei
03 01 01 deşeuri de scoarţă şi de plută
03 01 04* rumeguş, talaş, aşchii, resturi de scândură şi furnir cu conţinut de substanţe periculoase
03 01 05 rumeguş, talaş, aşchii, resturi de scândură şi furnir, altele decât cele specificate la 03 01 04
03 01 99 alte deşeuri nespecificate
03 02 deşeuri de la conservarea lemnului
03 02 01* agenţi de conservare organici nehalogenaţi pentru lemn
03 02 02* agenţi de conservare organocloruraţi pentru lemn
03 02 03* agenţi de conservare organometalici pentru lemn
03 02 04* agenţi de conservare anorganici pentru lemn
03 02 05* alţi agenţi de conservare pentru lemn, cu conţinut de substanţe periculoase
03 02 99 alţi agenţi de conservare pentru lemn, nespecificaţi
03 03 deşeuri de la producerea şi procesarea pastei de hârtie, hârtiei şi cartonului
03 03 01 deşeuri de lemn şi de scoarţă
03 03 02 nămoluri de leşie verde (de la recuperarea soluţiilor de fierbere)
03 03 05 nămoluri de la eliminarea cernelii din procesul de reciclare a hârtiei
03 03 07 deşeuri mecanice de la fierberea hârtiei şi cartonului reciclate
03 03 08 deşeuri de la sortarea hârtiei şi cartonului destinate reciclării
03 03 09 deşeuri de nămol de caustificare
03 03 10 fibre, nămoluri de la separarea mecanică, cu conţinut de fibre, material de umplutură, cretare
03 03 11 nămoluri de la epurarea efluenţilor proprii, altele decât cele specificate la 03 03 10
03 03 99 alte deşeuri nespecificate
04 DEŞEURI DIN INDUSTRIILE PIELĂRIEI, BLĂNĂRIEI ŞI TEXTILĂ
04 01 deşeuri din industriile pielăriei şi blănăriei
04 01 01 deşeuri de la seruire
04 01 02 deşeuri de la cenuşărire
04 01 03* deşeuri de la degresare cu conţinut de solvenţi fără faza lichidă
04 01 04 flota de tăbăcire cu conţinut de crom
04 01 05 flota de tăbăcire fără conţinut de crom
04 01 06 nămoluri, în special de la epurarea efluenţilor în incinta cu conţinut de crom
04 01 07 nămoluri, în special de la epurarea efluenţilor în incinta, fără conţinut de crom
04 01 08 deşeuri de piele tăbăcită (răzături, stutuituri, tăieturi, praf de lustruit) cu conţinut de crom
04 01 09 deşeuri de la apretare şi finisare
04 01 99 alte deşeuri nespecificate
04 02 deşeuri din industria textilă
04 02 09 deşeuri de la materialele compozite (textile impregnate, elastomeri, plastomeri)
04 02 10 materii organice din produse naturale (grăsime, ceară)
04 02 14* deşeuri de la finisare cu conţinut de solvenţi organici
04 02 15 deşeuri de la finisare cu alt conţinut decât cel specificat la 04 02 14
04 02 16* coloranţi şi pigmenţi cu conţinut de substanţe periculoase
04 02 17 coloranţi şi pigmenţi, alţii decât cei specificaţi la 04 02 16
04 02 19* nămoluri de la epurarea efluenţilor în incinta cu conţinut de substanţe periculoase
04 02 20 nămoluri de la epurarea efluenţilor în incintă, altele decât cele specificate la 04 02 19
04 02 21 deşeuri de fibre textile neprocesate
04 02 22 deşeuri de fibre textile procesate
04 02 99 alte deşeuri nespecificate
05 DEŞEURI DE LA RAFINAREA PETROLULUI, PURIFICAREA GAZELOR NATURALE ŞI TRATAREA PIROLITICĂ A CĂRBUNILOR
05 01 deşeuri de la rafinarea petrolului
05 01 02* şlamuri de la desalinizare
05 01 03* şlamuri din rezervoare
05 01 04* nămoluri acide alchilice
05 01 05* reziduuri uleioase
05 01 06* nămoluri uleioase de la operaţiile de întreţinere a instalaţiilor şi echipamentelor
05 01 07* gudroane acide
05 01 08* alte gudroane
05 01 09* nămoluri de la epurarea efluenţilor în incinta cu conţinut de substanţe periculoase
05 01 10 nămoluri de la epurarea efluenţilor în incintă, altele decât cele specificate la 05 01 09
05 01 11* deşeuri de la spălarea combustibililor cu baze
05 01 12* acizi cu conţinut de uleiuri
05 01 13 nămoluri de la cazanul apei de alimentare
05 01 14 deşeuri de la coloanele de răcire
05 01 15* argile de filtrare epuizate
05 01 16 deşeuri cu conţinut de sulf de la desulfurarea petrolului
05 01 17 bitum
05 01 99 alte deşeuri nespecificate
05 06 deşeuri de la tratarea pirolitică a cărbunilor
05 06 01* gudroane acide
05 06 03* alte gudroane
05 06 04 deşeuri de la coloanele de răcire
05 06 99 alte deşeuri nespecificate
05 07 deşeuri de la purificarea şi transportul gazelor naturale
05 07 01* deşeuri cu conţinut de mercur
05 07 02 deşeuri cu conţinut de sulf
05 07 99 alte deşeuri nespecificate
06 DEŞEURI DIN PROCESE CHIMICE ANORGANICE
06 01 deşeuri de la producerea, prepararea, furnizarea şi utilizarea acizilor
06 01 01* acid sulfuric şi acid sulfuros
06 01 02* acid clorhidric
06 01 03* acid fluorhidric
06 01 04* acid fosforic şi acid fosforos
06 01 05* acid azotic şi acid azotos
06 01 06* alţi acizi
06 01 99 alte deşeuri nespecificate
06 02 deşeuri de la PPFU bazelor
06 02 01* hidroxid de calciu
06 02 03* hidroxid de amoniu
06 02 04* hidroxid de sodiu şi potasiu
06 02 05* alte baze
06 02 99 alte deşeuri nespecificate
06 03 deşeuri de la PPFU sărurilor şi a soluţiilor lor şi a oxizilor metalici
06 03 11* săruri solide şi soluţii cu conţinut de cianuri
06 03 13* săruri solide şi soluţii cu conţinut de metale grele
06 03 14 săruri solide şi soluţii, altele decât cele specificate la 06 03 11 şi 06 03 13
06 03 15* oxizi metalici cu conţinut de metale grele
06 03 16 oxizi metalici, alţii decât cei specificaţi la 06 03 15
06 03 99 alte deşeuri nespecificate
06 04 deşeuri cu conţinut de metale, altele decât cele specificate la 06 03
06 04 03* deşeuri cu conţinut de arsen
06 04 04* deşeuri cu conţinut de mercur
06 04 05* deşeuri cu conţinut de alte metale grele
06 04 99 alte deşeuri nespecificate
06 05 nămoluri de la epurarea efluenţilor proprii
06 05 02* nămoluri de la epurarea efluenţilor în incintă, cu conţinut de substanţe periculoase
06 05 03 nămoluri de la epurarea efluenţilor în incintă, altele decât cele specificate la 06 05 02
06 06 deşeuri de la PPFU produselor chimice cu sulf, proceselor chimice de sulfurare şi desulfurare
06 06 02* deşeuri cu conţinut de sulfuri periculoase
06 06 03 deşeuri cu conţinut de sulfuri, altele decât cele specificate la 06 06 02
06 06 99 alte deşeuri nespecificate
06 07 deşeuri de la PPFU halogenilor şi a proceselor chimice cu halogeni
06 07 01* deşeuri cu conţinut de azbest de la electroliză
06 07 02* cărbune activ de la producerea clorului
06 07 03* nămol de sulfat de bariu cu conţinut de mercur
06 07 04* soluţii şi acizi, de exemplu acid de contact
07 02 deşeuri de la PPFU materialelor plastice, cauciucului sintetic şi fibrelor artificiale
07 02 01* lichide apoase de spălare şi soluţii mumă
07 02 03* solvenţi organici halogenaţi, lichide de spălare şi soluţii mumă
07 02 04* alţi solvenţi organici, soluţii de spălare şi soluţii mumă
07 02 07* reziduuri halogenate din blazul coloanelor de reacţie
07 02 08* alte reziduuri din blazul coloanelor de reacţie
07 02 09* turte de filtrare halogenate şi absorbanţi epuizaţi
07 02 10* alte turte de filtrare şi absorbanţi epuizaţi
07 02 11* nămoluri de la epurarea efluenţilor în incintă, cu conţinut de substanţe periculoase
07 02 12 nămoluri de la epurarea efluenţilor în incintă, altele decât cele specificate la 07 01 11
07 02 13 deşeuri de materiale plastice
07 02 14* deşeuri de aditivi cu conţinut de substanţe periculoase
07 02 15 deşeuri de aditivi, altele decât cele specificate la 07 02 14
07 02 16* deşeuri cu conţinut de siliconi periculoşi
07 02 17 deşeuri cu conţinut de siliconi altele decât cele menţionate la 07 02 16*
07 02 99 alte deşeuri nespecificate
07 03 deşeuri de la PPFU vopselelor şi pigmenţilor organici (cu excepţia 06 11)
07 03 01* lichide apoase de spălare şi soluţii mumă
07 03 03* solvenţi organici halogenaţi, lichide de spălare şi soluţii mumă
07 03 04* alţi solvenţi organici, lichide de spălare şi soluţii mumă
07 03 07* reziduuri halogenate din blazul coloanelor de reacţie
07 03 08* alte reziduuri din blazul coloanelor de reacţie
07 03 09* turte de filtrare halogenate şi absorbanţi epuizaţi
07 03 10* alte turte de filtrare şi absorbanţi epuizaţi
07 03 11* nămoluri de la epurarea efluenţilor în incintă, cu conţinut de substanţe periculoase
07 03 12 nămoluri de la epurarea efluenţilor în incintă, altele decât cele specificate la 07 03 11
07 03 99 alte deşeuri nespecificate
07 04 deşeuri de la PPFU produselor de protecţie a instalaţiilor (cu excepţia 02 01 08 şi 02 01 09), agenţilor de conservare a lemnului(cu excepţia 03 02) şi altor biocide
07 04 01* lichide apoase de spălare şi soluţii mumă
07 04 03* solvenţi organici halogenaţi, lichide de spălare şi soluţii mumă
07 04 04* alţi solvenţi organici, lichide de spălare şi soluţii mumă
07 04 07* reziduuri halogenate din blazul coloanelor de reacţie
07 04 08* alte reziduuri din blazul coloanelor de reacţie
07 04 09* turte de filtrare halogenate şi absorbanţi epuizaţi
07 04 10* alte turte de filtrare şi absorbanţi epuizaţi
07 04 11* nămoluri de la tratarea efluenţilor în incintă, cu conţinut de substanţe periculoase
07 04 12 nămoluri de la tratarea efluenţilor în incintă, altele decât cele specificate la 07 04 11
07 04 13* deşeuri solide cu conţinut de substanţe periculoase
07 04 99 alte deşeuri nespecificate
06 07 99 alte deşeuri nespecificate
06 08 deşeuri de la PPFU siliconului şi a derivaţilor din silicon
06 08 02* deşeuri cu conţinut de siliconi periculoşi
06 08 99 alte deşeuri nespecificate
06 09 deşeuri de la PPFU produselor chimice cu fosfor şi de la procesele chimice cu fosfor
06 09 02 zgură fosforoasă
06 09 03* deşeuri pe bază de calciu care conţin sau sunt contaminate cu substanţe periculoase
06 09 04 deşeuri pe bază de calciu, altele decât cele specificate la 06 09 03
06 09 99 alte deşeuri nespecificate
06 10 deşeuri de la PPFU produselor chimice cu azot, procesele chimice cu azot şi obţinerea îngrăşămintelor
06 10 02* deşeuri cu conţinut de substanţe periculoase
06 10 99 alte deşeuri nespecificate
06 11 deşeuri de la producerea pigmenţilor anorganici şi a opacizanţilor
06 11 01 deşeuri pe bază de calciu de la producerea bioxidului de titan
06 11 99 alte deşeuri nespecificate
06 13 deşeuri de la procese chimice anorganice fără altă specificaţie
06 13 01* produşi anorganici de protecţie a instalaţiei, agenţi de conservare a lemnului şi alte biocide.
06 13 02* cărbune activ epuizat (cu excepţia 06 07 02)
06 13 03 negru de fum
06 13 04* deşeuri de la procesele cu azbest
06 13 05* funingine
06 13 99 alte deşeuri nespecificate
07 DEŞEURI DIN PROCESE CHIMICE ORGANICE
07 01 deşeuri de la producerea, prepararea, furnizarea şi utilizarea (PPFU) produşilor chimici organici de bază
07 01 01* soluţii apoase de spălare şi soluţii mumă
07 01 03* solvenţi organici halogenaţi, lichide de spălare şi soluţii mumă
07 01 04* alţi solvenţi organici, lichide de spălare şi soluţii mumă
07 01 07* reziduuri halogenate din blazul coloanelor de distilare şi reacţie
07 01 08* alte reziduuri din blazul coloanelor de distilare şi reacţie
07 01 09* turte de filtrare halogenate şi absorbanţi epuizaţi
07 01 10* alte turte de filtrare şi absorbanţi epuizaţi
07 01 11* nămoluri de la epurarea efluenţilor în incintă, cu conţinut de substanţe periculoase
07 01 12 nămoluri de la epurarea efluenţilor în incintă, altele decât cele specificate la 07 01 11
07 01 99 alte deşeuri nespecificate
07 05 deşeuri de la PPFU produselor farmaceutice
07 05 01* lichide apoase de spălare şi soluţii mumă
07 05 03* solvenţi organici halogenaţi, lichide de spălare şi soluţii mumă
07 05 04* alţi solvenţi organici, lichide de spălare şi soluţii mumă
07 05 07* reziduuri halogenate din blazul coloanelor de reacţie
07 05 08* alte reziduuri din blazul coloanelor de reacţie
07 05 09* turte de filtrare halogenate şi absorbanţi epuizaţi
07 05 10* alte turte de filtrare şi absorbanţi epuizaţi
07 05 11* nămoluri de la epurarea efluenţilor în incintă, cu conţinut de substanţe periculoase
07 05 12 nămoluri de la epurarea efluenţilor în incintă, altele decât cele specificate la 07 05 11
07 05 13* deşeuri solide cu conţinut de substanţe periculoase
07 05 14 deşeuri solide, altele decât cele specificate la 07 05 13
07 05 99 alte deşeuri nespecificate
07 06 deşeuri de la PPFU grăsimilor, unsorilor, săpunurilor, detergenţilor, dezinfectanţilor şi produselor cosmetice
07 06 01* lichide apoase de spălare şi soluţii mumă
07 06 03* solvenţi organici halogenaţi, lichide de spălare şi soluţii mumă
07 06 04* alţi solvenţi organici, lichide de spălare şi soluţii mumă
07 06 07* reziduuri halogenate din blazul coloanelor de reacţie
07 06 08* alte reziduuri din blazul coloanelor de reacţie
07 06 09* turte de filtrare halogenate şi absorbanţi epuizaţi
07 06 10* alte turte de filtrare şi absorbanţi epuizaţi
07 06 11* nămoluri de la epurarea efluenţilor în incintă, cu conţinut de substanţe periculoase
07 06 12 nămoluri de la epurarea efluenţilor în incintă, altele decât cele specificate la 07 06 11
07 06 99 alte deşeuri nespecificate
07 07 deşeuri de la PPFU produselor chimice înnobilate şi a produselor chimice nespecificate în listă
07 07 01* lichide apoase de spălare şi soluţii mumă
07 07 03* solvenţi organici halogenaţi, lichide de spălare şi soluţii mumă
07 07 04* alţi solvenţi organici, lichide de spălare şi soluţii mumă
07 07 07* reziduuri halogenate din blazul coloanelor de reacţie
07 07 08* alte reziduuri din blazul coloanelor de reacţie
07 07 09* turte de filtrare halogenate şi absorbanţi epuizaţi
07 07 10* alte turte de filtrare şi absorbanţi epuizaţi
07 07 11* nămoluri de la epurarea efluenţilor în incintă, cu conţinut de substanţe periculoase
07 07 12 nămoluri de la epurarea efluenţilor în incintă, altele decât cele specificate la 07 07 11
07 07 99 alte deşeuri nespecificate
08 DEŞEURI DE LA PRODUCEREA, PREPARAREA, FURNIZAREA ŞI UTILIZAREA (PPFU) STRATURILOR DE ACOPERIRE (VOPSELE, LACURI ŞI EMAILURI VITROASE), A ADEZIVILOR, CLEIURILOR ŞI CERNELURILOR TIPOGRAFICE
08 01 deşeuri de la PPFU vopselelor şi lacurilor şi îndepărtarea acestora
08 01 11* deşeuri de vopsele şi lacuri cu conţinut de solvenţi organici sau alte substanţe periculoase
08 01 12 deşeuri de vopsele şi lacuri, altele decât cele specificate la 08 01 11
08 01 13* nămoluri de la vopsele şi lacuri cu conţinut de solvenţi organici sau alte substanţe periculoase
08 01 14 nămoluri de la vopsele şi lacuri, altele decât cele specificate la 08 01 13
08 01 15* nămoluri apoase cu conţinut de vopsele şi lacuri şi solvenţi organici sau alte substanţe periculoase
08 01 16 nămoluri apoase cu conţinut de vopsele şi lacuri, altele decât cele specificate la 08 01 15
08 01 17* deşeuri de la îndepărtarea vopselelor şi lacurilor cu conţinut de solvenţi organici sau alte substanţe periculoase
08 01 18 deşeuri de la îndepărtarea vopselelor şi lacurilor, altele decât cele specificate la 08 01 17
08 01 19* suspensii apoase cu conţinut de vopsele şi lacuri şi solvenţi organici sau alte substanţe periculoase
08 01 20 suspensii apoase cu conţinut de vopsele şi lacuri, altele decât cele specificate la 08 01 19
08 01 21* deşeuri de la îndepărtarea vopselelor şi lacurilor
08 01 99 alte deşeuri nespecificate
08 02 deşeuri de Ia PPFU altor materiale de acoperire (inclusiv materiale ceramice)
08 02 01 deşeuri de pulberi de acoperire
08 02 02 nămoluri apoase cu conţinut de materiale ceramice
08 02 03 suspensii apoase cu conţinut de materiale ceramice
08 02 99 alte deşeuri nespecificate
08 03 deşeuri de la PPFU cernelurilor tipografice
08 03 07 nămoluri apoase cu conţinut de cerneluri
08 03 08 deşeuri lichide apoase cu conţinut de cerneluri
08 03 12* deşeuri de cerneluri cu conţinut de substanţe periculoase
08 03 13 deşeuri de cerneluri, altele decât cele specificate la 08 03 12
08 03 14* nămoluri de cerneluri cu conţinut de substanţe periculoase
08 03 15 nămoluri de cerneluri, altele decât cele specificate la 08 03 14
08 03 16* deşeuri de soluţii de gravare
08 03 17* deşeuri de tonere de imprimante cu conţinut de substanţe periculoase
08 03 18 deşeuri de tonere de imprimante, altele decât cele specificate la 08 03 17
08 03 19* ulei de dispersie
08 03 99 alte deşeuri nespecificate
08 04 deşeuri de la PPFU adezivilor şi cleiurilor (inclusiv produsele impermeabile)
08 04 09* deşeuri de adezivi şi cleiuri cu conţinut de solvenţi organici sau alte substanţe periculoase
08 04 10 deşeuri de adezivi şi cleiuri, altele decât cele specificate la 08 04 09
08 04 11* nămoluri de adezivi şi cleiuri cu conţinut de solvenţi organici sau alte substanţe periculoase
08 04 12 nămoluri de adezivi şi cleiuri, altele decât cele specificate la 08 04 11
08 04 13* nămoluri apoase cu conţinut de adezivi şi cleiuri şi solvenţi organici sau alte substanţe periculoase
08 04 14 nămoluri apoase cu conţinut de adezivi şi cleiuri, altele decât cele specificate la 08 04 13
08 04 15* deşeuri lichide apoase cu conţinut de adezivi şi cleiuri şi solvenţi organici sau alte substanţe periculoase
08 04 16 deşeuri lichide apoase cu conţinut de adezivi şi cleiuri, altele decât cele specificate la 08 04 15
08 04 17* ulei de colofoniu
08 04 99 alte deşeuri nespecificate
08 05 alte deşeuri nespecificate în 08
08 05 01* deşeuri de izocianaţi
09 DEŞEURI DIN INDUSTRIA FOTOGRAFICĂ
09 01 deşeuri din industria fotografică
09 01 01* developanţi pe bază de apă şi soluţii de activare
09 01 02* soluţii de developare pe bază de apă pentru plăcile offset
09 01 03* soluţii de developare pe bază de solvenţi
09 01 04* soluţii de fixare
09 01 05* soluţii de albire şi soluţii de albire filatoare
09 01 06* deşeuri cu conţinut de argint de la tratarea în incintă a deşeurilor fotografice
09 01 07 film sau hârtie fotografică cu conţinut de argint sau compuşi de argint
09 01 08 film sau hârtie fotografică fără conţinut de argint sau compuşi de argint
09 01 10 camere de unică folosinţă fără baterii
09 01 11* cameră de unică folosinţă cu baterii incluse la 16 06 01, 16 06 02 sau 16 06 03
09 01 12 camere de unică folosinţă cu baterii, altele decât cele specificate la 09 01 11
09 01 13* deşeuri apoase lichide de la recuperarea în incintă a argintului, altele decât cele specificate la 09 01 06
09 01 99 alte deşeuri nespecificate
10 DEŞEURI DIN PROCESELE TERMICE
10 01 deşeuri de la centralele termice şi de la alte instalaţii de combustie (cu excepţia 19)
10 01 01 cenuşă de vatră, zgură şi praf de cazan (cu excepţia prafului de cazan specificat la 10 01 04)
10 01 02 cenuşă zburătoare de la arderea cărbunelui
10 01 03 cenuşă zburătoare de la arderea turbei şi lemnului netratat
10 01 04* cenuşă zburătoare de la arderea uleiului şi praf de cazan
10 01 05 deşeuri solide, pe baza de calciu, de la desulfurarea gazelor de ardere
10 01 07 nămoluri pe bază de calciu, de la desulfurarea gazelor de ardere
10 01 09* acid sulfuric
10 01 13* cenuşi zburătoare de la hidrocarburile emulsionate folosite drept combustibil
10 01 14* cenuşă de vatră, zgură şi praf de cazan de la co-incinerarea deşeurilor cu conţinut de substanţe periculoase
10 01 15 cenuşă de vatră, zgură şi praf de cazan de la co-incinerarea altor deşeuri decât cele specificate la 10 01 14
10 01 16* cenuşă zburătoare de la co-incinerare cu conţinut de substanţe periculoase
10 01 17 cenuşă zburătoare de la co-incinerare, alta decât cea specificată la 10 01 16
10 01 18* deşeuri de la spălarea gazelor cu conţinut de substanţe periculoase
10 01 19 deşeuri de la spălarea gazelor, altele decât cele specificate la 10 01 05, 10 01 07 şi 10 01 18
10 01 20* nămoluri de la epurarea efluenţilor în incintă, cu conţinut de substanţe periculoase
10 01 21 nămoluri de la epurarea efluenţilor în incintă, altele decât cele specificate la 10 01 20
10 01 22* nămoluri apoase de la spălarea cazanului de ardere cu conţinut de substanţe periculoase
10 01 23 nămoluri apoase de la spălarea cazanului de ardere, altele decât cele specificate la 10 01 22
10 01 24 nisipuri de la paturile fluidizate
10 01 25 deşeuri de la depozitarea combustibilului şi de la pregătirea cărbunelui de ardere pentru instalaţiile termice
10 01 26 deşeuri de la epurarea apelor de răcire
10 01 99 alte deşeuri nespecificate
10 02 deşeuri din industria siderurgică
10 02 01 deşeuri de la procesarea zgurii
10 02 02 zgura neprocesată
10 02 07* deşeuri solide de la epurarea gazelor cu conţinut de substanţe periculoase
10 02 08 deşeuri solide de la epurarea gazelor, altele decât cele specificate la 10 02 07
10 02 10 cruste de tunder
10 02 11* deşeuri de la epurarea apelor de răcire cu conţinut de uleiuri
10 02 12 deşeuri de la epurarea apelor de răcire, altele decât cele specificate la 10 02 11
10 02 13* nămoluri şi turte de filtrare de la epurarea gazelor cu conţinut de substanţe periculoase
10 02 14 nămoluri şi turte de filtrare, altele decât cele specificate la 10 02 13
10 02 15 alte nămoluri şi turte de filtrare
10 02 99 alte deşeuri nespecificate
10 03 deşeuri din metalurgia termică a aluminiului
10 03 02 resturi de anozi
10 03 04* zguri de la topirea primară
10 03 05 deşeuri de alumină
10 03 08* zguri saline de la topirea secundară
10 03 09* scorii negre de la topirea secundară
10 03 15* cruste care sunt inflamabile sau emit în contact cu apa, gaze inflamabile în cantităţi periculoase
10 03 16 cruste, altele decât cele specificate la 10 03 15
10 03 17* deşeuri cu conţinut de gudroane de la producerea anozilor
10 03 18 deşeuri cu conţinut de carbon de la producerea anozilor, altele decât cele specificate la 10 03 17
10 03 19* praf din gazele de ardere cu conţinut de substanţe periculoase
10 03 20 praf din gazele de ardere, altul decât cel specificat la 10 03 19
10 03 21* alte particule şi praf (inclusiv praf de la morile cu bile) cu conţinut de substanţe periculoase
10 03 22 alte particule şi praf (inclusiv praf de la morile cu bile), altele decât cele specificate la 10 03 21
10 03 23* deşeuri solide de la epurarea gazelor cu conţinut de substanţe periculoase
10 03 24 deşeuri solide de la epurarea gazelor, altele decât cele specificate la 10 03 23
10 03 25* nămoluri şi turte de filtrare de la epurarea gazelor cu conţinut de substanţe periculoase
10 03 26 nămoluri şi turte de filtrare de la epurarea gazelor, altele decât cele specificate la 10 03 25
10 03 27* deşeuri de la epurarea apelor de răcire cu conţinut de ulei
10 03 28 deşeuri de la epurarea, apelor de răcire, altele decât cele specificate la 10 03 27
10 03 29* deşeuri de la epurarea zgurilor saline şi scoriile negre cu conţinut de substanţe periculoase
10 03 30 deşeuri de la epurarea zgurilor saline şi scoriile negre, altele decât cele specificate la 10 03 29
10 03 99 alte deşeuri nespecificate
10 04 deşeuri din metalurgia termică a plumbului
10 04 01* zguri de la topirea primară şi secundară
10 04 02* scorii şi cruste de la topirea primară şi secundară
10 04 03* arseniat de calciu
10 04 04* praf din gazul de ardere
10 04 05* alte particule şi praf
10 04 06* deşeuri solide de la epurarea gazelor
10 04 07* nămoluri şi turte de filtrare de la epurarea gazelor
10 04 09* deşeuri de la epurarea apelor de răcire cu conţinut de ulei
10 04 10 deşeuri de la epurarea apelor de răcire, altele decât cele specificate la 10 04 09
10 04 99 alte deşeuri nespecificate
10 05 deşeuri din metalurgia termică a zincului
10 05 01 zguri de la topirea primară şi secundară
10 05 03* praf din gazul de ardere
10 05 04 alte particule şi praf
10 05 05* deşeuri solide de la epurarea gazelor
10 05 06* nămoluri şi turte de filtrare de la epurarea gazelor
10 05 08* deşeuri de la epurarea apelor de răcire cu conţinut de ulei
10 05 09 deşeuri de la epurarea apelor de răcire, altele decât cele specificate la 10 05 08
10 05 10* scorii şi cruste care sunt inflamabile sau emit, în contactul cu apa, gaze inflamabile în cantităţi periculoase
10 05 11 scorii şi cruste, altele decât cele specificate la 10 05 10
10 05 99 alte deşeuri nespecificate
10 06 deşeuri din metalurgia termică a cuprului10 06 01 zguri de la topirea primară şi secundară
10 06 02 scorii şi cruste de la topirea primară şi secundară
10 06 03* praf din gazul de ardere
10 06 04 alte particule şi praf
10 06 06* deşeuri solide de la epurarea gazelor
10 06 07* nămoluri şi turte de filtrare de la epurarea gazelor
10 06 09* deşeuri de la epurarea apelor de răcire cu conţinut de ulei
10 06 10 deşeuri de la epurarea apelor de răcire, altele decât cele specificate la 10 06 09
10 06 99 alte deşeuri nespecificate
10 07 deşeuri din metalurgia termică a argintului, aurului şi platinei
10 07 01 zguri de la topirea primară şi secundară
10 07 02 scorii şi cruste de la topirea primară şi secundară
10 07 03 deşeuri solide de la epurarea gazelor
10 07 04 alte particule şi praf
10 07 05 nămoluri şi turte de filtrare de la epurarea gazelor
10 07 07* deşeuri de la epurarea apelor de răcire cu conţinut de ulei
10 07 08 deşeuri de la epurarea apelor de răcire, altele decât cele specificate la 10 07 07
10 07 99 alte deşeuri nespecificate
10 08 deşeuri din metalurgia termică a altor neferoase
10 08 04 particule şi praf
10 08 08* zgură salină de la topirea primară şi secundară
10 08 09 alte zguri
10 08 10* scorii şi cruste care sunt inflamabile sau care emit, în contact cu apa, gaze inflamabile în cantităţi periculoase
10 08 11 scorii şi cruste, altele decât cele specificate la 10 08 10
10 08 12* deşeuri cu conţinut de gudron de la producerea anozilor
10 08 13 deşeuri cu conţinut de carbon de la producerea anozilor, altele decât cele specificate la 10 08 12
10 08 14 resturi de anozi
10 08 15* praf din gazul de ardere cu conţinut de substanţe periculoase
10 08 16 praf din gazul de ardere, altul decât cel specificat la 10 08 15
10 08 17* nămoluri şi turte de filtrare de la epurarea gazelor de ardere cu conţinut de substanţe periculoase
10 08 18 nămoluri şi turte de filtrare de la epurarea gazelor de ardere, altele decât cele menţionate la 10 08 17
10 08 19* deşeuri de la epurarea apelor de răcire cu conţinut de ulei
10 08 20 deşeuri de la epurarea apelor de răcire, altele decât cele menţionate la 10 08 19
10 08 99 alte deşeuri nespecificate
10 09 deşeuri de la turnarea pieselor feroase
10 09 03 zgura de topitorie
10 09 05* miezuri şi forme de turnare care nu au fost încă folosite la turnare cu conţinut de substanţe periculoase
10 09 06 miezuri şi forme de turnare care nu au fost încă folosite la turnare, altele decât cele specificate la 10 09 05
10 09 07* miezuri şi forme de turnare care au fost folosite la turnare cu conţinut de substanţe periculoase
10 09 08 miezuri şi forme de turnare care au fost folosite la turnare, altele decât cele specificate la 10 09 07
10 09 09* praf din gazul de ardere cu conţinut de substanţe periculoase
10 09 10 praf din gazul de ardere, altul decât cel specificat la 10 09 09
10 09 11* alte particule care conţin substanţe periculoase
10 09 12 alte particule decât cele specificate la 10 09 11
10 09 13* deşeuri de lianţi cu conţinut de substanţe periculoase
10 09 14 deşeuri de lianţi, altele decât cele specificate la 10 09 13
10 09 15* deşeuri de agenţi pentru detectarea fisurilor, cu conţinut de substanţe periculoase
10 09 16 deşeuri de agenţi pentru detectarea fisurilor, altele decât cele specificate la 10 09 15
10 09 99 alte deşeuri nespecificate
10 10 deşeuri de la turnarea pieselor neferoase
10 10 03 zgura de topitorie
10 10 05* miezuri şi forme de turnare care nu au fost încă folosite la turnare cu conţinut de substanţe periculoase
10 10 06 miezuri şi forme de turnare care nu au fost încă folosite la turnare, altele decât cele specificate la 10 10 05
10 10 07* miezuri şi forme de turnare care au fost folosite la turnare cu conţinut de substanţe periculoase
10 10 08 miezuri şi forme de turnare care au fost folosite la turnare, altele decât cele specificate la 10 10 07
10 10 09* praf din gazul de ardere cu conţinut de substanţe periculoase
10 10 10 praf din gazul de ardere, altul decât cel specificat la 10 10 09
10 10 11* alte particule cu conţinut de substanţe periculoase
10 10 12 alte particule, decât cele specificate la 10 10 11
10 10 13* deşeuri de lianţi cu conţinut de substanţe periculoase
10 10 14 deşeuri de lianţi, altele decât cele specificate la 10 10 13
10 10 15* deşeuri de agenţi pentru detectarea fisurilor, cu conţinut de substanţe periculoase
10 10 16 deşeuri de agenţi pentru detectarea fisurilor, altele decât cele specificate la 10 10 15
10 10 99 alte deşeuri nespecificate
10 11 deşeuri de la producerea sticlei şi a produselor din sticlă
10 11 03 deşeuri din fibre de sticlă
10 11 05 particule şi praf
10 11 09* deşeuri de la prepararea amestecurilor, anterior procesării termice, cu conţinut de substanţe periculoase
10 11 10 deşeuri de la prepararea, amestecurilor, anterior procesării termice, altele decât cele specificate la 10 11 09
10 11 11* deşeuri de sticlă, sub formă de particule fine şi pudră de sticlă cu conţinut de metale grele (de ex: de la tuburile catodice)
10 11 12 deşeuri de sticlă, altele decât cele specificate la 10 11 11
10 11 13* nămoluri de la şlefuirea şi polizarea sticlei cu conţinut de substanţe periculoase
10 11 14 nămoluri de la şlefuirea şi polizarea sticlei, altele decât cele specificate la 10 11 13
10 11 15* deşeuri solide de la epurarea gazelor de ardere cu conţinut de substanţe periculoase
10 11 16 deşeuri solide de la epurarea gazelor de ardere, altele decât cele specificate la 10 11 15
10 11 17* nămoluri şi turte de filtrare de la epurarea gazelor de ardere cu conţinut de substanţe periculoase
10 11 18 nămoluri şi turte de filtrare de la epurarea gazelor de ardere, altele decât cele specificate la 10 11 17
10 11 19* deşeuri solide de la epurarea efluenţilor proprii cu conţinut de substanţe periculoase
10 11 20 deşeuri solide de la epurarea efluenţilor proprii, altele decât cele specificate la 10 11 19
10 11 99 alte deşeuri nespecificate
10 12 deşeuri de la fabricarea materialelor ceramice, cărămizilor, ţiglelor şi materialelor de construcţie
10 12 01 deşeuri de la prepararea amestecurilor anterior procesării termice
10 12 03 particule şi praf
10 12 05 nămoluri şi turte de filtrare de la epurarea gazelor
10 12 06 forme şi mulaje uzate
10 12 08 deşeuri ceramice, de cărămizi, ţigle sau materiale de construcţie (după procesarea termică)
10 12 09* deşeuri solide de la epurarea gazelor cu conţinut de substanţe periculoase
10 12 10 deşeuri solide de la epurarea gazelor, altele decât cele specificate la 10 12 09
10 12 11* deşeuri de la smălţuire cu conţinut de metale grele
10 12 12 deşeuri de la smălţuire, altele decât cele specificate la 10 12 11
10 12 13 nămoluri de la epurarea efluenţilor proprii
10 12 99 alte deşeuri nespecificate
10 13 deşeuri de la fabricarea cimentului, varului şi gipsului, a articolelor şi produselor derivate din ele
10 13 01 deşeuri de la prepararea amestecului, anterior procesării termice
10 13 04 deşeuri de la calcinarea şi hidratarea varului
10 13 06 particule şi praf (cu excepţia 10 13 12 şi 10 13 13)
10 13 07 nămoluri şi turte de filtrare de la epurarea gazelor
10 13 09* deşeuri de la fabricarea azbesto-cimenturilor, cu conţinut de azbest
10 13 10 deşeuri de la producerea azbesto-cimenturilor, altele decât cele specificate la 10 13 09
10 13 11 deşeuri de materiale compozite pe baza de ciment, altele decât cele specificate la 10 13 09 şi 10 13 10
10 13 12* deşeuri solide de la epurarea gazelor cu conţinut de substanţe periculoase
10 13 13 deşeuri solide de la epurarea gazelor, altele decât cele specificate la 10 13 12
10 13 14 deşeuri de beton şi nămoluri cu beton
10 13 99 alte deşeuri nespecificate
10 14 deşeuri de la crematorii
10 14 01* deşeuri de la spălarea gazelor cu conţinut de mercur
11 DEŞEURI DE LA TRATAREA CHIMICĂ A SUPRAFEŢELOR ŞI ACOPERIREA METALELOR ŞI ALTOR MATERIALE; HIDROMETALURGIE NEFEROASĂ
11 01 deşeuri de la tratarea chimică de suprafaţă şi acoperirea metalelor şi altor materiale (de ex: procese galvanice, de zincare, de decapare, de gravare, de fosfatare, de degresare alcalină, de fabricare a anozilor)
11 01 05* acizi de decapare
11 01 06* acizi fără altă specificaţie
11 01 07* baze de decapare
11 01 08* nămoluri cu conţinut de fosfaţi
11 01 09* nămoluri şi turte de filtrare cu conţinut de substanţe periculoase
11 01 10 nămoluri şi turte de filtrare, altele decât cele specificate la 11 01 09
11 01 11* lichide apoase de clătire cu conţinut de substanţe periculoase
11 01 12 lichide apoase de clătire, altele decât cele specificate la 11 01 11
10 01 13* deşeuri de degresare cu conţinut de substanţe periculoase
11 01 14 deşeuri de degresare, altele decât cele specificate la 11 01 13
11 01 15* eluaţi şi nămoluri de la sistemele de membrane sau de schimbători de ioni care conţin substanţe periculoase
11 01 10* răşini schimbătoare de ioni saturate sau epuizate
11 01 98* alte deşeuri conţinând substanţe periculoase
11 01 99 alte deşeuri nespecificate
11 02 deşeuri din procesele de hidrometalurgie neferoasă
11 02 02* nămoluri de la hidrometalurgia zincului (inclusiv jarosit, goethit)
11 02 03 deşeuri de la producerea anozilor pentru procesele de electroliză în soluţie
11 02 05* deşeuri de la procesele de hidrometalurgie a cuprului, cu conţinut de substanţe periculoase
11 02 06 deşeuri de la procesele de hidrometalurgie a cuprului, altele decât cele specificate la 11 02 05
11 02 07* alte deşeuri cu conţinut de substanţe periculoase
11 02 99 alte deşeuri nespecificate
11 03 nămoluri şi solide de la procesele de călire
11 03 01* deşeuri cu conţinut de cianuri
11 03 02* alte deşeuri
11 08 deşeuri de la procesele de galvanizare la cald
11 05 01 zinc dur
11 05 02 cenuşă de zinc
11 05 03* deşeuri solide de la epurarea gazelor
11 05 04* baie uzată
11 05 99 alte deşeuri nespecificate
12 DEŞEURI DE LA MODELAREA, TRATAREA MECANICĂ ŞI FIZICĂ A SUPRAFEŢELOR METALELOR ŞI A MATERIALELOR PLASTICE
12 01 deşeuri de la modelarea şi tratamentul fizic şi mecanic al suprafeţelor metalelor şi materialelor plastice
12 01 01 pilitură şi şpan feros
12 01 02 praf şi suspensii de metale feroase
12 01 03 pilitură şi şpan neferos
12 01 04 praf şi particule de metale neferoase
12 01 05 pilitură şi şpan de materiale plastice
12 01 06* uleiuri minerale de ungere uzate cu conţinut de halogeni (cu excepţia emulsiilor şi soluţiilor)
12 01 07* uleiuri minerale de ungere uzate fără halogeni (cu excepţia emulsiilor şi soluţiilor)
12 01 08* emulsii şi soluţii de ungere uzate cu conţinut de halogeni
12 01 09* emulsii şi soluţii de ungere uzate fără halogeni
12 01 10* uleiuri sintetice de ungere uzate
12 01 12* ceruri şi grăsimi uzate
12 01 13 deşeuri de la sudură
12 01 14* nămoluri de la maşini-unelte cu conţinut de substanţe periculoase
12 01 15 nămoluri de la maşini-unelte, altele decât cele specificate la 12 01 14
12 01 16* deşeuri de materiale de sablare cu conţinut de substanţe periculoase
12 01 17 deşeuri de materiale de sablare, altele decât cele specificate la 12 01 16
12 01 18* nămoluri metalice (de la mărunţire, honuire, lepuire) cu conţinut de ulei
12 01 19* uleiuri de ungere uşor biodegradabile
12 01 20* piese de polizare uzate mărunţite şi materiale de polizare mărunţite cu conţinut de substanţe periculoase
12 01 21 piese uzate de polizare mărunţite şi materiale de polizare mărunţite, altele decât cele specificate la 12 01 20
12 01 99 alte deşeuri nespecificate
12 03 deşeuri de la procesele de degresare cu apă sau abur (cu excepţia 11)
12 03 01* lichide apoase de spălare
12 03 02* deşeuri de la degresarea cu abur
13 DEŞEURI ULEIOASE ŞI DEŞEURI DE COMBUSTIBILI LICHIZI (cu excepţia uleiurilor comestibile şi a celor din capitolele 05, 12 şi 19)
13 01 deşeuri de uleiuri hidraulice
13 01 01* uleiuri hidraulice cu conţinut de PCB1
_______________
1 Pentru scopul acestei liste de deşeuri PCB se va defini conform HG 173/2000.

13 01 04* emulsii clorurate
13 01 05* emulsii neclorurate
13 01 09* uleiuri hidraulice minerale clorinate
13 01 10* uleiuri minerale hidraulice neclorinate
13 01 11* uleiuri hidraulice sintetice
13 01 12* uleiuri hidraulice uşor biodegradabile
13 01 13* alte uleiuri hidraulice
13 02 uleiuri uzate de motor, de transmisie şi de ungere
13 02 04* uleiuri minerale clorurate de motor, de transmisie şi de ungere
13 02 05* uleiuri minerale neclorurate de motor, de transmisie şi de ungere
13 02 06* uleiuri sintetice de motor, de transmisie şi de ungere
13 02 07* uleiuri de motor, de transmisie şi de ungere uşor biodegradabile
13 02 08* alte uleiuri de motor, de transmisie şi de ungere
13 03 deşeuri de uleiuri izolante şi de transmitere a căldurii
13 03 01* uleiuri izolante şi de transmitere a căldurii cu conţinut de PCB
13 03 05* uleiuri minerale clorinate izolante şi de transmitere a căldurii, altele decât cele specificate la 13 03 01
13 03 07* uleiuri minerale neclorinate izolante şi de transmitere a căldurii
13 03 08* uleiuri sintetice izolante şi de transmitere a căldurii
13 03 09* uleiuri izolante şi de transmitere a căldurii uşor biodegradabile
13 03 10* alte uleiuri izolante şi de transmitere a căldurii
13 04 uleiuri de santină
13 04 01* uleiuri de santină din navigaţia pe apele interioare
13 04 02* uleiuri de santină din colectoarele de debarcader
13 04 03* uleiuri de santină din alte tipuri de navigaţie
13 05 deşeuri de la separarea ulei/apă
13 05 01* solide din paturile de nisip şi separatoarele ulei/apă
13 05 02* nămoluri de la separatoarele ulei/apă
13 05 03* nămoluri de intercepţie
13 05 06* ulei de la separatoarele ulei/apă
13 05 07* ape uleioase de la separatoarele ulei/apă
13 05 08* amestecuri de deşeuri de la paturile de nisip şi separatoarele ulei/apă
13 07 deşeuri de combustibili lichizi
13 07 01* ulei combustibil şi combustibil diesel
13 07 02* benzină
13 07 03* alţi combustibili (inclusiv amestecuri)
13 08 alte deşeuri uleioase nespecificate
13 08 01* nămoluri şi emulsii de la desalinizare
13 08 02* alte emulsii
13 08 99* alte deşeuri nespecificate
14 DEŞEURI SE SOLVENŢI ORGANICI, AGENŢI DE RĂCIRE ŞI AGENŢI DE PROPULSARE (cu excepţia 07 şi 08)
14 06 deşeuri de solvenţi organici, agenţi de răcire şi agenţi de propulsare pentru formarea spumei şi a aerosolilor
14 06 01* clorofluorocarburi, HCFC, HFC
14 06 02* alţi solvenţi halogenaţi şi amestecuri de solvenţi
14 06 03* alţi solvenţi şi amestecuri de solvenţi
14 06 04* nămoluri sau deşeuri solide cu conţinut de solvenţi halogenaţi
14 06 05* nămoluri sau deşeuri solide cu conţinut de alţi solvenţi
15 DEŞEURI DE AMBALAJE; MATERIALE ABSORBANTE, MATERIALE DE LUSTRUIRE, FILTRANTE ŞI ÎMBRĂCĂMINTE DE PROTECŢIE, NESPECIFICATE ÎN ALTĂ PARTE
15 01 ambalaje (inclusiv deşeurile de ambalaje municipale colectate separat)
15 01 01 ambalaje de hârtie şi carton
15 01 02 ambalaje de materiale plastice
15 01 03 ambalaje de lemn
15 01 04 ambalaje metalice
15 01 05 ambalaje de materiale compozite
15 01 06 ambalaje amestecate
15 01 07 ambalaje de sticlă
15 01 09 ambalaje din materiale textile
15 01 10* ambalaje care conţin reziduuri sau sunt contaminate cu substanţe periculoase
15 01 11* ambalaje metalice care conţin o matriţă poroasă formată din materiale periculoase (de ex. azbest), inclusiv containere goale pentru stocarea sub presiune
15 02 absorbanţi, materiale filtrante, materiale de lustruire şi echipamente de protecţie
15 02 02* absorbanţi, materiale filtrante (inclusiv filtre de ulei fără altă specificaţie), materiale de lustruire, îmbrăcăminte de protecţie contaminată cu substanţe periculoase
15 02 03 absorbanţi, materiale filtrante, materiale de lustruire şi îmbrăcăminte de protecţie, altele decât cele specificate la 15 02 02
16 DEŞEURI NESPECIFICATE ÎN ALTĂ PARTE
16 01 vehicule scoase din uz de la diverse mijloace de transport (inclusiv vehicule pentru transport în afara drumurilor) şi deşeuri de la dezmembrarea vehiculelor casate şi întreţinerea vehiculelor (cu excepţia 13, 14, 16 06 şi 16 08)
16 01 03 anvelope scoase din uz
16 01 04* vehicule scoase din uz
16 01 06 vehicule scoase din uz, care nu conţin lichide sau alte componente periculoase
16 01 07* filtre de ulei
16 01 08* componente cu conţinut de mercur
16 01 09* componente cu conţinut de PCB
16 01 10* componente explozive (de ex. perne de protecţie (air bags))
16 01 11* plăcuţe de frână cu conţinut de azbest
16 01 12 plăcuţe de frână, altele decât cele specificate la 16 01 11
16 01 13* lichide de frână
16 01 14* fluide antigel cu conţinut de substanţe periculoase
16 01 15 fluide antigel, altele decât cele specificate la 16 01 14
16 01 16 rezervoare pentru gaz lichefiat
16 01 17 metale feroase
16 01 18 metale neferoase
16 01 19 materiale plastice
16 01 20 sticlă
16 01 21* componente periculoase, altele decât cele specificate de la 16 01 07 la 16 01 11 şi 16 01 13 şi 16 01 14
16 01 22 componente fără altă specificaţie
16 01 99 alte deşeuri nespecificate
16 02 deşeuri de la echipamente electrice şi electronice
16 02 09* transformatori şi condensatori conţinând PCB
16 02 10* echipamente casate cu conţinut de PCB sau contaminate cu PCB, altele decât cele specificate la 16 01 09
16 02 11* echipamente casate cu conţinut de clorofluorcarburi, HCFC, HFC
16 02 12* echipamente casate cu conţinut de azbest liber
16 02 13* echipamente casate cu conţinut de componente periculoase2 altele decât cele specificate de la 16 02 09 la 16 02 12
___________
2 Componentele periculoase de la echipamentele electrice şi electronice pot include acumulatorii şi bateriile menţionate la 16 06 şi marcate ca periculoase;comutatori cu mercur, sticle de la tuburile catodice şi alte tipuri de sticle activate.

16 02 14 echipamente casate, altele decât cele specificate de la 16 02 09 la 16 02 13
16 02 15* componente periculoase demontate din echipamente casate
16 02 16 componente demontate din echipamente casate, altele decât cele specificate la 16 02 15
16 03 grupe nespecificate şi produse neobişnuite
16 03 03* deşeuri anorganice cu conţinut de substanţe periculoase
16 03 04 deşeuri anorganice, altele decât cele specificate la 16 03 03
16 03 05* deşeuri organice cu conţinut de substanţe periculoase
16 03 06 deşeuri organice, altele decât cele specificate la 16 03 05
16 04 deşeuri de explozivi
16 04 01* deşeuri de muniţie
16 04 02* deşeuri de artificii
16 04 03* alte deşeuri de explozivi
16 05 containere pentru gaze sub presiune şi chimicale expirate
16 05 04* butelii de gaze sub presiune (inclusiv haloni) cu conţinut de substanţe periculoase
16 05 05 butelii de gaze sub presiune cu conţinut de alte substanţe decât cele specificate la 16 05 04
16 05 06* substanţe chimice de laborator constând din sau conţinând substanţe periculoase inclusiv amestecurile de substanţe chimice de laborator
16 05 07* substanţe chimice anorganice de laborator expirate constând din sau conţinând substanţe periculoase
16 05 08* substanţe chimice organice de laborator expirate, constând din sau conţinând substanţe periculoase
16 05 09 substanţe chimice expirate, altele decât cele menţionate la 16 05 06, 16 05 07 sau 16 05 08
16 06 baterii şi acumulatori
16 06 01* baterii cu plumb
16 06 02* baterii cu Ni-Cd
16 06 03* baterii cu conţinut de mercur
16 06 04 baterii alcaline (cu excepţia 16 06 03)
16 06 05 alte baterii şi acumulatori
16 06 06* electroliţi colectaţi separat din baterii şi acumulatori
16 07 deşeuri de la curăţarea cisternelor de transport şi de stocare (cu excepţia 05 şi 13)
16 07 08* deşeuri cu conţinut de ţiţei
16 07 09* deşeuri conţinând alte substanţe periculoase
16 07 99 alte deşeuri nespecificate
16 08 catalizatori uzaţi
16 08 01 catalizatori uzaţi cu conţinut de aur, argint, reniu, rodiu, paladiu, iridiu sau platină (cu excepţia 16 08 07)
16 08 02* catalizatori uzaţi cu conţinut de metale tranziţionale periculoase3 sau compuşi ai metalelor tranziţionale periculoase
____________
3 Pentru această poziţie materialele tranziţionale sunt: scandiu, vanadiu, mangan, cobalt, cupru, ytriu, niobiu, hafniu, wolfram, titan, crom, fier, nichel, zinc, zirconiu, molibden şi tantal. Aceste metale şi compuşii lor sunt periculoşi dacă sunt clasificaţi ca atare substanţe periculoase. Această clasificare a substanţelor periculoase poate determina în ce măsură aceste metale tranziţionale şi care dintre compuşii lor reprezintă substanţe periculoase.

16 08 03 catalizatori uzaţi cu conţinut de metale tranziţionale sau compuşi ai metalelor tranziţionale, fără alte specificaţii
16 08 04 catalizatori uzaţi de la cracare catalitică (cu excepţia 16 08 07)
16 08 05* catalizatori uzaţi cu conţinut de acid fosforic
16 08 06* lichide uzate folosite drept catalizatori
16 08 07* catalizatori uzaţi contaminaţi cu substanţe periculoase
16 09 substanţe oxidante
16 09 01* permanganaţi, de ex. permanganat de potasiu
16 09 02* cromaţi, de ex. cromat de potasiu, bicromat de potasiu sau sodiu
16 09 03* peroxizi, de ex. apă oxigenată
16 09 04* substanţe oxidante, fără alte specificaţii
16 10 deşeuri lichide apoase destinate tratării în afara unităţii
16 10 01* deşeuri lichide apoase cu conţinut de substanţe periculoase
16 10 02 deşeuri lichide apoase, altele decât cele menţionate la 16 10 01
16 10 03* concentrate apoase cu conţinut de substanţe periculoase
16 10 04 concentrate apoase, altele decât cele specificate la 16 10 03
16 11 deşeuri de căptuşire şi refractare
16 11 01* materiale de căptuşire şi refractare pe bază de carbon din procesele metalurgice, cu conţinut de substanţe periculoase
16 11 02 materiale de căptuşire şi refractare pe bază de carbon din procesele metalurgice, altele decât cele specificate la 16 11 01
16 11 03* alte materiale de căptuşire şi refractare din procesele metalurgice, cu conţinut de substanţe periculoase
16 11 04 materiale de căptuşire şi refractare din procesele metalurgice, altele decât cele menţionate la 16 11 03
16 11 05* materiale de căptuşire şi refractare din procesele ne-metalurgice, cu conţinut de substanţe periculoase
16 11 06 materiale de căptuşire şi refractare din procesele ne-metalurgice, altele decât cele specificate la 16 11 05
17 DEŞEURI DIN CONSTRUCŢII ŞI DEMOLĂRI (INCLUSIV PĂMÂNT EXCAVAT DIN AMPLASAMENTE CONTAMINATE)
17 01 beton, cărămizi, ţigle şi materiale ceramice
17 01 01 beton
17 01 02 cărămizi
17 01 03 ţigle şi materiale ceramice
17 01 06* amestecuri sau fracţii separate de beton, cărămizi, ţigle sau materiale ceramice cu conţinut de substanţe periculoase
17 01 07 amestecuri de beton, cărămizi, ţigle şi materiale ceramice, altele decât cele specificate la 17 01 06
17 02 lemn, sticlă şi materiale plastice
17 02 01 lemn
17 02 02 sticlă
17 02 03 materiale plastice
17 02 04* sticlă, materiale plastice sau lemn cu conţinut de sau contaminate cu substanţe periculoase
17 03 amestecuri bituminoase, gudron de huilă şi produse gudronate
17 03 01* asfalturi cu conţinut de gudron de huilă
17 03 02 asfalturi, altele decât cele specificate la 17 03 01
17 03 03* gudron de huilă şi produse gudronate
17 04 metale (inclusiv aliajele lor)
17 04 01 cupru, bronz, alamă
17 04 02 aluminiu
17 04 03 plumb
17 04 04 zinc
17 04 05 fier şi oţel
17 04 06 staniu
17 04 07 amestecuri metalice
17 04 09* deşeuri metalice contaminate cu substanţe periculoase
17 04 10* cabluri cu conţinut de ulei, gudron sau alte substanţe periculoase
17 04 11 cabluri, altele decât cele specificate la 17 04 10
17 05 pământ (inclusiv excavat din amplasamente contaminate), pietre şi deşeuri de la dragare
17 05 03* pământ şi pietre cu conţinut de substanţe periculoase
17 05 04 pământ şi pietre, altele decât cele specificate la 17 05 03
17 05 05* deşeuri de la dragare cu conţinut de substanţe periculoase
17 05 06 deşeuri de la dragare, altele decât cele specificate la 17 05 05
17 05 07* resturi de balast cu conţinut de substanţe periculoase
17 05 08 resturi de balast, altele decât cele specificate la 17 05 07
17 06 materiale izolante şi materiale de construcţie cu conţinut de azbest
17 06 01* materiale izolante cu conţinut de azbest
17 06 03* alte materiale izolante constând din sau cu conţinut de substanţe periculoase
17 06 04 materiale izolante, altele decât cele specificate la 17 06 01 şi 17 06 03
17 06 05* materiale de construcţie cu conţinut de azbest
17 08 materiale de construcţie pe bază de gips
17 08 01* materiale de construcţie pe bază de gips contaminate cu substanţe periculoase
17 08 02 materiale de construcţie pe bază de gips, altele decât cele specificate la 17 08 01
17 09 alte deşeuri de la construcţii şi demolări
17 09 01* deşeuri de la construcţii şi demolări cu conţinut de mercur
17 09 02* deşeuri de la construcţii şi demolări cu conţinut de PCB (de ex: cleiuri cu conţinut de PCB, duşumele pe bază de răşini cu conţinut de PCB, elemente cu cleiuri de glazură cu PCB, condensatori cu conţinut de PCB)
17 09 03* alte deşeuri de la construcţii şi demolări (inclusiv amestecuri de deşeuri) cu conţinut de substanţe periculoase
17 09 04 amestecuri de deşeuri de la construcţii şi demolări, altele decât cele specificate la 17 09 01, 17 09 02 şi 17 09 03
18 DEŞEURI REZULTATE DIN ACTIVITĂŢILE UNITĂŢILOR SANITARE ŞI DIN ACTIVITĂŢI VETERINARE ŞI/SAU CERCETĂRI CONEXE (cu excepţia deşeurilor de la prepararea hranei în bucătării sau restaurante, care nu au legătură directă cu activitatea sanitară)
18 01 deşeuri rezultate din activităţile de prevenire, diagnostic şi tratament desfăşurate în unităţile sanitare
18 01 01 obiecte ascuţite (cu excepţia 18 01 03)
18 01 02 fragmente şi organe umane, inclusiv recipienţi de sânge şi sânge conservat (cu excepţia 18 01 03)
18 01 03* deşeuri a căror colectare şi eliminare fac obiectul unor măsuri speciale privind prevenirea infecţiilor
18 01 04 deşeuri a căror colectare şi eliminare nu fac obiectul unor măsuri speciale privind prevenirea infecţiilor (de ex: îmbrăcăminte, aparate gipsate, lenjerie, îmbrăcăminte disponibilă, scutece)
18 01 06* chimicale constând din sau conţinând substanţe periculoase
18 01 07 chimicale, altele decât cele specificate la 18 01 06
18 01 08* medicamente citotoxice şi citostatice
18 01 09 medicamente, altele decât cele specificate la 18 01 08
18 01 10* deşeuri de amalgam de la tratamentele stomatologice
18 02 deşeuri din unităţile veterinare de cercetare, diagnostic, tratament şi prevenire a bolilor
18 02 01 obiecte ascuţite (cu excepţia 18 02 02)
18 02 02* deşeuri a căror colectare şi eliminare fac obiectul unor măsuri speciale pentru prevenirea infecţiilor
18 02 03 deşeuri a căror colectare şi eliminare nu fac obiectul unor măsuri speciale pentru prevenirea infecţiilor
18 02 05* chimicale constând din sau conţinând substanţe periculoase
18 02 06 chimicale, altele decât cele specificate la 18 02 05
18 02 07* medicamente citotoxice şi citostatice
18 02 08 medicamente, altele decât cele specificate la 18 02 07
19 DEŞEURI DE LA INSTALAŢII DE TRATARE A REZIDUURILOR, DE LA STAŢIILE DE EPURARE A APELOR UZATE ŞI DE LA TRATAREA APELOR PENTRU ALIMENTARE CU APĂ ŞI UZ INDUSTRIAL
19 01 deşeuri de la incinerarea sau piroliza deşeurilor
19 01 02 materiale feroase din cenuşile de ardere
19 01 05* turte de filtrare de la epurarea gazelor
19 01 06* deşeuri lichide apoase de la epurarea gazelor şi alte deşeuri lichide apoase
19 01 07* deşeuri solide de la epurarea gazelor
19 01 10* cărbune activ epuizat de la epurarea gazelor de ardere
19 01 11* cenuşi de ardere şi zguri cu conţinut de substanţe periculoase
19 01 12 cenuşi de ardere şi zguri, altele decât cele menţionate la 19 01 11
19 01 13* cenuşi zburătoare cu conţinut de substanţe periculoase
19 01 14 cenuşi zburătoare, altele decât cele menţionate la 19 01 13
19 01 15* praf de cazan cu conţinut de substanţe periculoase
19 01 16 praf de cazan, altul decât cel menţionat la 19 01 15
19 01 17* deşeuri de piroliză cu conţinut de substanţe periculoase
19 01 18 deşeuri de piroliză, altele decât cele menţionate la 19 01 17
19 01 19 nisipuri de la paturile fluidizate
19 01 99 alte deşeuri nespecificate
19 02 deşeuri de la tratarea fizico-chimică a deşeurilor (inclusiv decromare, decianurare, neutralizare)
19 02 03 deşeuri preamestecate conţinând numai deşeuri nepericuloase
19 02 04* deşeuri preamestecate conţinând cel puţin un deşeu periculos
19 02 05* nămoluri de la tratarea fizico-chimică cu conţinut de substanţe periculoase
19 02 06 nămoluri de la tratarea fizico-chimică, altele decât cele specificate la 19 02 05
19 02 07* ulei şi concentrate de la separare
19 02 08* deşeuri lichide combustibile cu conţinut de substanţe periculoase
19 02 09* deşeuri solide combustibile cu conţinut de substanţe periculoase
19 02 10 deşeuri combustibile, altele decât cele specificate la 19 02 08 şi 19 02 09
19 02 11* alte deşeuri cu conţinut de substanţe periculoase
19 02 99 alte deşeuri nespecificate
19 03 deşeuri stabilizate/solidificate4
____________
4 Procesele de stabilizare modifică periculozitatea componentelor deşeului şi astfel transformă un deşeu periculos într-unul nepericulos. Procesele de solidificare schimbă numai starea fizică a deşeului (de exemplu, din lichid în solid) prin utilizarea de aditivi, fără a schimba proprietăţile chimice ale deşeului.
19 03 04* deşeuri încadrate ca periculoase, parţial5 stabilizate
____________
5 Un deşeu este considerat parţial stabilizat dacă după procesul de stabilizare, componenţii periculoşi care nu au fost transformaţi complet în unii nepericuloşi pot fi eliberaţi în mediu pe termen scurt, mediu şi lung.

19 03 05 deşeuri stabilizate, altele decât cele specificate la 19 03 04
19 03 06* deşeuri încadrate ca periculoase, solidificate
19 03 07 deşeuri solidificate, altele decât cele specificate la 19 03 06
19 04 deşeuri vitrificate şi deşeuri de la vitrificare
19 04 01 deşeuri vitrificate
19 04 02* cenuşă zburătoare sau alte deşeuri de la epurarea gazelor de ardere
19 04 03* faza solidă nevitrificată
19 04 04 deşeuri lichide apoase de la vitrificarea deşeurilor
19 05 deşeuri de la tratarea aerobă a deşeurilor solide
19 05 01 fracţiunea necompostată din deşeurile municipale şi asimilabile
19 05 02 fracţiunea necompostată din deşeurile animaliere şi vegetale
19 05 03 compost fără specificarea provenienţei
19 05 99 alte deşeuri nespecificate
19 06 deşeuri de la tratarea anaerobă a deşeurilor
19 06 03 faza lichidă de la tratarea anaerobă a deşeurilor municipale
19 06 04 faza fermentată de la tratarea anaerobă a deşeurilor municipale
19 06 05 faza lichidă de la tratarea anaerobă a deşeurilor animale şi vegetale
19 06 06 faza fermentată de la tratarea anaerobă a deşeurilor animale şi vegetale
19 06 99 alte deşeuri nespecificate
19 07 levigate din halde
19 07 02* levigate din depozite de deşeuri cu conţinut de substanţe periculoase
19 07 03 levigate din depozite de deşeuri, altele decât cele specificate la 19 07 02
19 08 deşeuri nespecificate de la staţiile de epurare a apelor reziduale
19 08 01 deşeuri reţinute pe site
19 08 02 deşeuri de la deznisipatoare
19 08 05 nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneşti
19 08 06* răşini schimbătoare de ioni saturate sau epuizate
19 08 07* soluţii sau nămoluri de la regenerarea răşinilor schimbătoare de ioni
19 08 08* deşeuri ale sistemelor cu membrană cu conţinut de metale grele
19 08 09 amestecuri de grăsimi şi uleiuri de la separarea amestecurilor apă/ulei din sectorul uleiurilor şi grăsimilor comestibile
19 08 10* amestecuri de grăsimi şi uleiuri de la separarea amestecurilor apă/ulei din alte sectoare decât cel specificat la 19 08 09
19 08 11* nămoluri cu conţinut de substanţe periculoase de la epurarea biologică a apelor reziduale industriale
19 08 12 nămoluri de la epurarea biologică a apelor reziduale industriale, altele decât cele specificate la 19 08 11
19 08 13* nămoluri cu conţinut de substanţe periculoase provenite din alte procedee de epurare a apelor reziduale industriale
19 08 14 nămoluri provenite din alte procedee de epurare a apelor reziduale industriale decât cele specificate la 19 08 13
19 08 99 alte deşeuri nespecificate
19 09 deşeuri de la potabilizarea apei pentru consum sau obţinerea apei pentru uz industrial
19 09 01 deşeuri solide de la filtrarea primară şi separarea cu site
19 09 02 nămoluri de la limpezirea apei
19 09 03 nămoluri de la decarbonatare
19 09 04 cărbune activ epuizat
19 09 05 răşini schimbătoare de ioni saturate sau epuizate
19 09 06 soluţii şi nămoluri de la regenerarea schimbătorilor de ioni
19 09 99 alte deşeuri nespecificate
19 10 deşeuri de la mărunţirea deşeurilor cu conţinut de metale
19 10 01 deşeuri de fier şi oţel
19 10 02 deşeuri neferoase
19 10 03* fracţii de şpan uşor şi praf conţinând substanţe periculoase
19 10 04 fracţii de şpan uşor şi praf, altele decât cele specificate la 19 10 03
19 10 05* alte fracţii cu conţinut de substanţe periculoase
19 10 06 alte fracţii decât cele specificate la 19 10 05
19 11 deşeuri de la regenerarea uleiurilor
19 11 01* argile de filtrare epuizate
19 11 02* gudroane acide
19 11 03* deşeuri lichide apoase
19 11 04* deşeuri de la spălarea combustibililor cu baze
19 11 05* nămoluri de la epurarea efluenţilor proprii cu conţinut de substanţe periculoase
19 11 06 nămoluri de la epurarea efluenţilor proprii, altele decât cele specificate la 19 11 05
19 11 07* deşeuri de la spălarea gazelor de ardere
19 11 99 alte deşeuri nespecificate
19 12 deşeuri de la tratarea mecanică a deşeurilor (ele ex. sortare, mărunţire, compactare, granulare) nespecificate în altă poziţie a catalogului 19 12 01 hârtie şi carton
19 12 02 metale feroase
19 12 03 metale neferoase
19 12 04 materiale plastice şi de cauciuc
19 12 05 sticlă
19 12 06* lemn cu conţinut de substanţe periculoase
19 12 07 lemn, altul decât cel specificat la 19 12 06
19 12 08 materiale textile
19 12 09 minerale (de ex: nisip, pietre)
19 12 10 deşeuri combustibile (rebuturi de derivaţi de combustibili)
19 12 11* alte deşeuri (inclusiv amestecuri de materiale) de la tratarea mecanică a deşeurilor cu conţinut de substanţe periculoase
19 12 12 alte deşeuri (inclusiv amestecuri de materiale) de la tratarea mecanică a deşeurilor, altele decât cele specificate la 19 12 11
19 13 deşeuri de la lucrări de remediere a solului şi apelor subterane
19 13 01* deşeuri solide de la remedierea solului cu conţinut de substanţe periculoase
19 13 02 deşeuri solide de la remedierea solului, altele decât cele specificate la 19 13 01
19 13 03* nămoluri de la remedierea solului cu conţinut de substanţe periculoase
19 13 04 nămoluri de la remedierea solului, altele decât cele specificate la 19 13 03
19 13 05* nămoluri de la remedierea apelor subterane cu conţinut de substanţe periculoase
19 13 06 nămoluri de la remedierea apelor subterane, altele decât cele specificate la 19 13 05
19 13 07* deşeuri lichide apoase şi concentrate apoase de la remedierea apelor subterane cu conţinut de substanţe periculoase
19 13 08 deşeuri lichide apoase şi concentrate apoase de la remedierea apelor subterane, altele decât cele specificate la 19 13 07
20 DEŞEURI MUNICIPALE ŞI ASIMILABILE DIN COMERŢ, INDUSTRIE, INSTITUŢII, INCLUSIV FRACŢIUNI COLECTATE SEPARAT
20 01 fracţiuni colectate separat (cu excepţia 15 01)
20 01 01 hârtie şi carton
20 01 02 sticlă
20 01 08 deşeuri biodegradabile de la bucătării şi cantine
20 01 10 îmbrăcăminte
20 01 11 textile
20 01 13* solvenţi
20 01 14* acizi
20 01 15* baze
20 01 17* substanţe chimice fotografice
20 01 19* pesticide
20 01 21* tuburi fluorescente şi alte deşeuri cu conţinut de mercur
20 01 23* echipamente abandonate cu conţinut de CFC (clorofluorocarburi)
20 01 25 uleiuri şi grăsimi comestibile
20 01 26* uleiuri şi grăsimi, altele decât cele specificate la 20 01 25
20 01 27* vopsele, cerneluri, adezivi şi răşini conţinând substanţe periculoase
20 01 28 vopsele, cerneluri, adezivi şi răşini, altele decât cele specificate la 20 01 27
20 01 29* detergenţi cu conţinut de substanţe periculoase
20 01 30 detergenţi, alţii decât cei specificaţi la 20 01 29
20 01 31* medicamente citotoxice şi citostatice
20 01 32 medicamente, altele decât cele menţionate la 20 01 31
20 01 33* baterii şi acumulatori incluşi în 16 06 01, 16 06 02 sau 16 06 03 şi baterii şi acumulatori nesortaţi conţinând aceste baterii
20 01 34 baterii şi acumulatori, altele decât cele specificate la 20 01 33
20 01 35* echipamente electrice şi electronice casate, altele decât cele specificate la 20 01 21 şi 20 01 23 cu conţinut de componenţi
periculoşi6
____________
6 Componentele periculoase de la echipamentele electrice şi electronice pot include acumulatorii şi bateriile menţionate la 16 06 şi notate ca periculoase; comutatoare cu mercur; sticla de la tuburile catodice sau altă sticlă activată.

20 01 36 echipamente electrice şi electronice casate, altele decât cele specificate la 20 01 21, 20 01 23 şi 20 01 35
20 01 37* lemn cu conţinut de substanţe periculoase
20 01 38 lemn, altul decât cel specificat la 20 01 37
20 01 39 materiale plastice
20 01 40 metale
20 01 41 deşeuri de la curăţatul coşurilor
20 01 99 alte fracţii, nespecificate
20 02 deşeuri din grădini şi parcuri (incluzând deşeuri din cimitire)
20 02 01 deşeuri biodegradabile
20 02 02 pământ şi pietre
20 02 03 alte deşeuri nebiodegradabile
20 03 alte deşeuri municipale
20 03 01 deşeuri municipale amestecate
20 03 02 deşeuri din pieţe
20 03 03 deşeuri stradale
20 03 04 nămoluri din fosele septice
20 03 06 deşeuri de la curăţarea canalizării

 

Strategia naţionala de gestionare a deşeurilor 2014-2020

Hotărâre nr. 870 din 06/11/2013
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 750 din 04/12/2013
Intrare in vigoare: 01/01/2014
Hotărârea nr. 870/2013 privind aprobarea Strategiei
naţionale de gestionare a deşeurilor 2014-2020
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 11 lit. f) din Legea nr. 90/2001 privind
organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările
ulterioare,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Art. 1. – Se aprobă Strategia naţională de gestionare a deşeurilor 2014-2020, prevăzută în anexa care
face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art. 2. – Pentru obiectivele strategice şi indicatorii de monitorizare prevăzuţi în Strategia naţională de
gestionare a deşeurilor, instituţiile responsabile, conform atribuţiilor specifice, sunt autoritatea publică
centrală pentru protecţia mediului, autoritatea publică centrală pentru economie şi energie, autoritatea
publică centrală pentru sănătatea populaţiei, autoritatea publică centrală pentru educaţie, autoritatea
publică centrală pentru dezvoltare regională şi administraţie, autorităţile administraţiei publice locale.
Art. 3. – Prezenta hotărâre intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2014.
PRIM-MINISTRU
VICTOR-VIOREL PONTA
Contrasemnează:
Ministrul mediului şi schimbărilor climatice,
Rovana Plumb
Ministrul delegat pentru ape, păduri şi
piscicultură,
Lucia Ana Varga
Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării
regionale
şi administraţiei publice,
Nicolae-Liviu Dragnea
Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,
Daniel Chiţoiu
Ministrul delegat pentru buget,
Liviu Voinea
Ministrul economiei,
Andrei Dominic Gerea
Ministrul fondurilor europene,
Eugen Orlando Teodorovici
p. Ministrul delegat pentru întreprinderi mici şi
mijlocii,
mediul de afaceri şi turism,
Anca-Laura Ionescu,
secretar de stat
Ministrul sănătăţii,
Gheorghe-Eugen Nicolăescu
Ministrul educaţiei naţionale,
Remus Pricopie
Ministrul delegat pentru învăţământ superior,
cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică,
Mihnea Cosmin Costoiu
Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale
şi persoanelor vârstnice,
Mariana Câmpeanu
Bucureşti, 6 noiembrie 2013.
Nr. 870.
ANEXĂ
STRATEGIA
naţională de gestionare a deşeurilor 2014-2020
Principalele angajamente ale Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice în domeniul prevenirii şi
gestionării deşeurilor
Sistemele socioeconomice trebuie să se dezvolte în limitele capacităţii de suport a componentelor
capitalului natural şi orice investiţie în domeniul deşeurilor trebuie privită deopotrivă prin prisma
costurilor, dar şi a beneficiilor aduse pentru mediu, societate şi economie.
Luând în considerare aceste aspecte ne propunem:
– prioritizarea eforturilor în domeniul gestionării deşeurilor în linie cu ierarhia deşeurilor (prevenirea;
pregătirea pentru reutilizare; reciclarea; alte operaţiuni de valorificare, de exemplu, valorificarea
energetică; eliminarea);
– dezvoltarea de măsuri care să încurajeze prevenirea generării de deşeuri şi reutilizarea, promovând
utilizarea durabilă a resurselor;
– creşterea ratei de reciclare şi îmbunătăţirea calităţii materialelor reciclate, lucrând aproape cu sectorul
de afaceri şi cu unităţile şi întreprinderile care valorifică deşeurile;
– promovarea valorificării deşeurilor din ambalaje, precum şi a celorlalte categorii de deşeuri;
– reducerea impactului produs de carbonul generat de deşeuri;
– încurajarea producerii de energie din deşeuri pentru deşeurile care nu pot fi reciclate;
– organizarea bazei de date la nivel naţional şi eficientizarea procesului de monitorizare;
– implementarea conceptului de „analiză a ciclului de viaţă” în politica de gestionare a deşeurilor.
Pentru îmbunătăţirea serviciilor către populaţie şi sectorul de afaceri ne propunem:
– încurajarea investiţiilor verzi;
– susţinerea iniţiativelor care responsabilizează populaţia pentru a reduce, a reutiliza, a recicla şi a
valorifica deşeurile din gospodării;
– colaborarea cu autorităţile administraţiei publice locale pentru creşterea eficienţei şi calităţii
deşeurilor colectate, făcându-le mai uşor de reciclat şi valorificat;
– colaborarea cu autorităţile administraţiei publice locale şi sectorul de afaceri pentru îmbunătăţirea
sistemelor de colectare separată şi tratare a deşeurilor.
Cuvânt-înainte
Provocările ecologice de la sfârşitul secolului al XX-lea au condus la o reorientare a percepţiilor
referitor la modul în care „mediul” şi societatea umană se influenţează reciproc, statele lumii făcând
eforturi conjugate pentru a face faţă noilor probleme apărute: globalizarea, criza economică, energetică,
schimbările climatice, pierderea diversităţii sistemelor biologice şi ecologice şi deteriorarea calităţii
mediului abiotic.
Problemele cu care ne confruntăm astăzi sunt legate de dorinţa de dezvoltare socială şi economică, pe
de o parte, şi menţinerea calităţii vieţii, pe de altă parte. În procesul de dezvoltare, capacităţile de
asimilare a componentelor de mediu (aer, apă şi sol) la tipuri diferite de poluare sunt rareori luate în
considerare. Problemele de poluare a mediului devin astfel complexe şi creează risc de mediu ridicat.
Principiul acţiunii preventive este unul din principiile care stau la baza Ordonanţei de urgenţă nr.
195/2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare, Directiva 2008/98/CE
privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive, transpusă în legislaţia naţională prin Legea nr.
211/2011 privind regimul deşeurilor, prezentând ierarhia deşeurilor care „se aplică în calitate de ordine a
priorităţilor în cadrul legislaţiei şi a politicii în materie de prevenire a generării şi de gestionare a
deşeurilor, astfel: prevenirea, pregătirea pentru reutilizare, reciclarea, alte operaţiuni de valorificare (de
exemplu, valorificarea energetică) şi, ca ultimă opţiune, eliminarea”.
Aplicarea principiilor dezvoltării durabile implică o nouă abordare privind deşeurile utilizând concepte
de bază ecologice pentru a cântări cu precizie proiectele propuse în acest domeniu cu resursele de
mediu existente. Resursele regenerabile şi neregenerabile şi serviciile asigurate de către componentele
capitalului natural constituie suportul pentru producţia de bunuri şi servicii furnizate capitalului
socioeconomic uman, influenţând direct calitatea sănătăţii populaţiei.
În acest sens noua Strategie naţională de gestionare a deşeurilor propune cadrul de măsuri care să
asigure trecerea de la modelul actual de dezvoltare bazat pe producţie şi consum la un model bazat pe
prevenirea generării deşeurilor şi utilizarea materiilor prime din industria de valorificare, asigurând astfel
prezervarea resurselor naturale naţionale, creând premisele reconcilierii imperativelor economice şi „de
mediu”.
Ministrul mediului şi schimbărilor climatice
1. Introducere
1.1. Scopul Strategiei naţionale de gestionare a deşeurilor
Strategia naţională de gestionare a deşeurilor (SNGD) a apărut din necesitatea identificării obiectivelor
şi politicilor de acţiune, pe care România trebuie să le urmeze în domeniul gestionării deşeurilor în
vederea atingerii statutului de societate a reciclării.
Problematica privind impactul negativ asupra mediului şi sănătăţii umane, ca urmare a eliminării
deşeurilor prin utilizarea unor metode şi tehnologii nepotrivite, rămâne de actualitate mai ales în
contextul tendinţei susţinute de creştere a cantităţilor de deşeuri generate. Devine astfel necesară
includerea în priorităţile strategice a unor aspecte la fel de importante, precum declinul resurselor
naturale şi oportunitatea utilizării deşeurilor ca materie primă pentru susţinerea unor activităţi
economice.
Construcţia unei viziuni durabile asupra gestionării deşeurilor impune luarea în considerare a
„modelului natural”, respectiv a modului potrivit căruia are loc, în sistemele ecologice naturale,
procesarea reziduurilor rezultate din activitatea organismelor vii. În natură, „deşeurile” generate de
organismele vii sunt reintegrate în circuitele biogeochimice naturale prin procese de descompunere şi
„reciclare” care stau la baza dezvoltării unor noi lanţuri trofice, adică a unui întreg lanţ de compartimente
(grupuri de organisme) care procesează această materie în scopul autosusţinerii energetice. Altfel spus,
„în natură deşeurile dintr-un proces sunt întotdeauna un nutrient, un material sau o sursă de energie
pentru un alt proces. Totul rămâne în fluxul de nutriţie. Astfel, soluţia nu numai pentru provocările de
mediu privind poluarea, ci şi pentru provocările economice privind lipsurile poate fi găsită în aplicarea
modelelor pe care le putem observa într-un ecosistem natural.”1
1 Economia albastră, 10 ani, 100 de inovaţii, 100 de milioane de locuri de muncă –
Gunter Pauli.
În sistemele socioeconomice (dominate de om), cea mai mare pondere a deşeurilor a fost şi continuă
să fie considerată neutilizabilă, principala preocupare legată de gestionarea acestora fiind identificarea
soluţiilor de eliminare.
Pe fondul scăderii/alterării continue a resurselor naturale, precum şi a necesităţii conservării acestora
(în principal a celor de natură biologică) este necesar să reevaluăm opţiunile privind gestionarea
deşeurilor de origine antropică, în sensul creşterii gradului de valorificare a acestora şi de reducere
drastică a cantităţilor care necesită eliminare. În acest sens trebuie aplicată ierarhia deşeurilor cu accent
pe prevenirea generării deşeurilor, pregătirea pentru reutilizare, reciclarea şi valorificarea, în timp ce
depozitarea deşeurilor trebuie interpretată ca ultimă opţiune disponibilă care corespunde celui mai
ridicat nivel de pierdere şi alterare a resurselor.
În sensul celor afirmate scopul SNGD este de a îndrepta România către o „societate a reciclării” prin:
– prioritizarea eforturilor din domeniul gestionării deşeurilor în conformitate cu ierarhia deşeurilor;
– încurajarea prevenirii generării deşeurilor şi reutilizarea pentru o mai mare eficienţă a resurselor;
– dezvoltarea şi extinderea sistemelor de colectare separată a deşeurilor în vederea promovării unei
reciclări de înaltă calitate;
– dezvoltarea/implementarea tehnologiilor/instalaţiilor de reciclare şi/sau valorificarea cu randament
ridicat de extragere şi utilizare a materiei prime din deşeuri;
– susţinerea recuperării energiei din deşeuri, după caz, pentru deşeurile care nu pot fi reciclate;
– reducerea cantităţilor de deşeuri eliminate prin depozitare.
1.2. De ce o Strategie naţională de gestionare a deşeurilor?
SNGD este promovată de Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice (MMSC), conform atribuţiilor şi
responsabilităţilor care îi revin în baza Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, şi urmăreşte să
creeze cadrul necesar pentru dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat de gestionare a
deşeurilor la nivel naţional, eficient din punct de vedere ecologic şi economic.
SNGD stabileşte politica şi obiectivele strategice ale României în domeniul gestionării deşeurilor pe
termen scurt (anul 2015) şi mediu (anul 2020). Pentru implementarea pe termen scurt a strategiei se
elaborează Planul naţional de gestionare a deşeurilor (PNGD), ce conţine detalii referitoare la acţiunile
care trebuie întreprinse pentru îndeplinirea obiectivelor strategiei, la modul de desfăşurare a acestor
acţiuni, cuprinzând ţinte, termene şi responsabilităţi pentru implementare.
Această nouă strategie este elaborată luând în considerare progresul înregistrat, noile concepte
internaţionale, precum şi provocările viitoare cărora România trebuie să le răspundă.
SNGD trebuie să se alinieze la noile cerinţe legislative, la noile evoluţii tehnologice din domeniu şi să
îmbunătăţească participarea publicului la luarea deciziei de mediu prin programe de instruire şi educare
a populaţiei în domeniul gestionării deşeurilor.
1.3. Istoricul planificării strategice în domeniul gestionării deşeurilor
Prima SNGD a fost aprobată în anul 2004 pentru perioada 2003-2013, cu 3 ani înainte de aderarea
României la Uniunea Europeană (UE). Acest document a fost realizat în conformitate cu obiectivele
politicii naţionale de protecţie a mediului şi de dezvoltare durabilă de la acea dată şi a stat la baza
elaborării PNGD, ambele documente fiind aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.470/9 septembrie
2004.
Pe baza acestor două documente au fost elaborate planurile regionale de gestionare a deşeurilor
(PRGD) în perioada 2005-2006, planurile judeţene de gestionare a deşeurilor (PJGD) în perioada 2007-
2009, dar şi „master planurile” şi studiile de fezabilitate pentru realizarea sistemelor integrate de
gestionare a deşeurilor, în vederea finanţării prin POS Mediu (2007 – 2013).
Un moment important în domeniul adoptării acquis-ului comunitar a fost reprezentat de transpunerea
Directivei SEA (Hotărârea Guvernului nr. 1.076/8 iulie 2004 privind stabilirea procedurii de realizare a
evaluării de mediu pentru planuri şi programe, cu modificările şi completările ulterioare, care transpune
cerinţele Directivei 2001/42/CE). Astfel, luând în considerare faptul că Hotărârea Guvernului nr.
1.470/2004 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 954 din data de 18 octombrie
2004 versus data de intrare în vigoare a Hotărârii Guvernului nr. 1.076/2004 – 5 decembrie 2004, se poate
înţelege de ce SNGD şi PNGD nu au fost supuse la vremea respectivă procedurii de evaluare de mediu.
Pentru a respecta prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.076/2004, planurile regionale şi planurile
judeţene elaborate ulterior aprobării PNGD au trecut prin această procedură luând în considerare
obiectivele de mediu încă din etapa de planificare. Evaluarea de mediu asigură identificarea şi evaluarea
efectelor asupra mediului ale planurilor în timpul elaborării şi înaintea adoptării acestora, contribuind
astfel la identificarea, încă din faza de planificare, a măsurilor de reducere a impactului asupra mediului
datorat implementării prevederilor planurilor şi de considerare a acestora în definitivarea planurilor.
1.4. Necesitatea revizuirii Strategiei naţionale de gestionare a deşeurilor
Necesitatea revizuirii SNGD derivă în principal din următoarele motive:
– stabilirea unor noi concepte la nivel european privind gestionarea deşeurilor (în principal necesitatea
abordării deşeului ca resursă şi principiul responsabilităţii extinse a producătorului);
– adoptarea Directivei 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008
privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive (noua directivă-cadru privind deşeurile) şi
transpunerea sa în legislaţia naţională, precum şi necesitatea integrării principiilor şi prevederilor sale în
documentele de programare naţională;
– înglobarea prevederilor şi cerinţelor legislative apărute în perioada 2004-2012;
– dezvoltarea proiectelor privind implementarea sistemelor integrate de gestionare a deşeurilor, aflate
în diferite stadii de realizare, în cadrul cărora este propusă şi implementarea unor tehnologii noi de
tratare a deşeurilor noi pentru România;
– modificările de natură instituţională şi organizatorică din perioada 2004-2012.
1.5. Orizontul de timp pentru care se elaborează noua strategie
Această nouă SNGD acoperă perioada de până în anul 2020, realizându-se astfel „decuplarea”
strategiei de PNGD.
1.6. Categorii de deşeuri care fac obiectul SNGD
Prevederile SNGD ca modalitate principială de abordare, anume îndreptarea României către o
„societate a reciclării”, aplicarea ierarhiei de gestionare a deşeurilor, susţinerea măsurilor care urmăresc
utilizarea eficientă a resurselor, se aplică pentru toate tipurile de deşeuri reglementate prin Legea nr.
211/2011 privind regimul deşeurilor, respectiv:
– deşeuri municipale şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii, inclusiv fracţii colectate separat;
– fluxuri specifice de deşeuri: biodeşeuri, deşeuri de ambalaje, deşeuri din construcţii şi demolări,
vehicule scoase din uz, deşeuri de echipamente electrice şi electronice, baterii şi acumulatori uzaţi,
uleiuri uzate, anvelope uzate, deşeuri cu conţinut de PCB/PCT, deşeuri cu conţinut de azbest, deşeuri
rezultate din activităţi medicale şi activităţi conexe.
Anumite fluxuri (cele prezentate la cap. 5.5, 5.7, 5. sunt abordate în acest document din perspectiva
principiului „responsabilităţii producătorului”.
Împreună cu PNGD care va aborda, cu măsuri specifice, fiecare flux de deşeuri, strategia îşi propune
să creeze cadrul naţional de planificare necesar pentru dezvoltarea şi implementarea unui management
integrat/durabil al deşeurilor.
În conformitate cu prevederile Directivei-cadru privind deşeurile şi ale Legii nr. 211/2011 privind
regimul deşeurilor, nu intră în sfera SNGD următoarele categorii:
– deşeuri radioactive;
– explozivi declasaţi;
– deşeuri rezultate în urma activităţilor de prospectare, extracţie, tratare şi stocare a resurselor
minerale, precum şi a exploatării carierelor;
– soluri (in situ), inclusiv soluri contaminate neexcavate şi clădiri legate permanent de sol;
– soluri necontaminate şi alte materiale geologice natural excavate în timpul activităţilor de construcţie,
în cazul în care este sigur că respectivul material va fi utilizat pentru construcţii în starea sa naturală şi
pe locul de unde a fost excavat;
– carcasele de la animalele care au decedat în orice alt mod decât prin sacrificare, inclusiv animale care
au fost sacrificate pentru eradicarea unei epizootii şi care sunt eliminate conform Regulamentului (CE)
nr. 1.774/2002 al Parlamentului European şi al Consiliului din 3 octombrie 2002 de stabilire a normelor
sanitare privind subprodusele de origine animală care nu sunt destinate consumului uman;
– materii fecale, în cazul în care acestea nu intră sub incidenţa alin. (2) lit. (b) din Legea nr. 211/2011,
paie şi alte materii naturale nepericuloase provenite din agricultură sau silvicultură şi care sunt folosite
în agricultură ori silvicultură sau pentru producerea de energie din biomasă prin procese ori metode care
nu dăunează mediului şi nu pun în pericol sănătatea populaţiei;
– subproduse de origine animală, inclusiv produse transformate care intră sub incidenţa
Regulamentului (CE) nr. 1.774/2002, cu excepţia produselor care urmează să fie incinerate, depozitate
sau utilizate într-o instalaţie de producere a biogazului sau a compostului;
– ape uzate, cu excepţia deşeurilor lichide;
– efluenţi gazoşi emişi în atmosferă şi dioxidul de carbon captat şi transportat în scopul stocării
geologice şi stocat geologic potrivit prevederilor Directivei 2009/31/CE a Parlamentului European şi a
Consiliului din 23 aprilie 2009 privind stocarea geologică a dioxidului de carbon şi de modificare a
Directivei 85/337/CEE a Consiliului, precum şi a directivelor 2000/60/CE, 2001/80/CE, 2004/35/CE,
2006/12/CE, 2008/1/CE şi a Regulamentului (CE) nr. 1.013/2006 ale Parlamentului European şi ale
Consiliului sau excluşi din domeniul de aplicare a respectivei directive potrivit prevederilor art. 2 alin. (2)
din aceasta.
Pentru nămolurile rezultate de la staţiile de epurare a fost elaborată „Strategia naţională de gestionare
a nămolurilor de epurare”2 care propune metodologii eficiente de management, incluzând opţiunile
fezabile de recuperare şi utilizare a acestora, sporind astfel gradul de implicare a factorilor interesaţi în
cadrul procesului de utilizare şi recuperare a nămolului, urmărind în acelaşi timp conştientizarea
aspectelor principale ale utilizării în agricultură.
2 www.mmediu.ro/protectia_mediului/evaluar…act_planuri/2012-03-
13/2012-02-13_evaluare_impact_planuri_strategianamoluri2012.pdf
Elaborarea strategiei a apărut ca o necesitate datorată unor investiţii majore realizate până în prezent
sau care se vor realiza pentru construirea şi reabilitarea staţiilor de epurare, astfel încât România să
respecte condiţiile Tratatului de aderare.
Adoptarea şi implementarea celor mai bune practici de gestionare a nămolurilor contribuie la:
– respectarea cerinţelor de către producătorii de nămol;
– protecţia mediului înconjurător;
– creşterea beneficiilor rezultate din utilizarea nămolului odată cu reducerea unor potenţiale neajunsuri;
– monitorizarea, înregistrarea şi auditarea operaţiunilor;
– avizul factorilor interesaţi şi al publicului;
– sustenabilitatea şi eficienţa costurilor privind operaţiunile de gestionare a nămolurilor.
În conformitate cu politica naţională şi cea a Uniunii Europene (UE), nămolul trebuie utilizat prin
aplicarea celor mai bune practici astfel încât să se evite, pe cât posibil, eliminarea acestuia în depozitele
de deşeuri. Este responsabilitatea operatorilor staţiilor de epurare de a dezvolta, conform
circumstanţelor locale şi abordărilor recomandate, posibilităţi conforme de eliminare a nămolului şi
oportunităţi de valorificare, precum şi susţinerea „pieţelor” de nămol existente.
Prezentul document abordează domeniul doar prin prisma modalităţii de recuperarea energiei şi
eliminarea prin depozitare (secţiunea .
Pentru siturile contaminate (care nu sunt acoperite de această strategie) în cadrul MMSC este în curs
de elaborare o strategie naţională distinctă. Siturile contaminate reprezintă o realitate a României de care
trebuie să se ţină seama datorită, pe de o parte, a efectelor negative asupra mediului şi sănătăţii umane
şi, pe de altă parte, a numărului mare de terenuri contaminate ale căror funcţiuni şi posibilităţi de utilizare
se alterează, se restrâng sau chiar se pierd. Deşeurile şi depozitarea acestora pe sol sunt identificate ca
fiind surse de contaminare a solului.
Prin Strategia gestionării siturilor contaminate se vor prevedea acţiuni prin care să se promoveze
gestionarea siturilor contaminate şi a tuturor activităţilor directe sau conexe acesteia, precum şi
respectarea cerinţelor legislative şi a reglementărilor din domeniu.
Această strategie prezintă obiective clare, mijloace de atingere a acestor obiective şi resursele
necesare pe termen scurt, mediu şi lung. În acelaşi timp se anticipează şi măsurile pentru atingerea şi
menţinerea unui nivel ridicat de securitate ecologică şi siguranţa de mediu, la nivelul intervalelor de timp
estimate. Sunt evidenţiate totodată situaţia şi nevoile României, activităţile şi măsurile cu impact naţional
care s-au implementat şi se preconizează a fi promovate, pentru asigurarea competenţei şi eficienţei,
precum şi pentru eliminarea de la început a cauzelor care pot influenţa negativ realizarea obiectivelor
politicii României în acest domeniu.
2. Situaţia actuală a gestionării deşeurilor
2.1. La nivel european
Politica naţională în domeniul gestionării deşeurilor trebuie să se subscrie obiectivelor politicii
europene în materie de prevenire a generării deşeurilor şi să urmărească reducerea consumului de
resurse şi aplicarea practică a ierarhiei deşeurilor. Principiul acţiunii preventive este unul din principiile
care stau la baza Ordonanţei de urgenţă nr. 195/2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi
completările ulterioare, Directiva 2008/98/CE privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive,
transpusă în legislaţia naţională prin Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, prezentând ierarhia
deşeurilor care „se aplică în calitate de ordine a priorităţilor în cadrul legislaţiei şi al politicii în materie de
prevenire a generării şi de gestionare a deşeurilor, astfel: prevenirea, pregătirea pentru reutilizare,
reciclarea, alte operaţiuni de valorificare, de exemplu, valorificarea energetică şi, ca ultimă opţiune,
eliminarea”.
Abordarea UE în domeniul gestionării deşeurilor se bazează pe 4 principii majore:
– prevenirea generării deşeurilor – factor considerat a fi extrem de important în cadrul oricărei strategii
de gestionare a deşeurilor, direct legat atât de îmbunătăţirea metodelor de producţie, cât şi de
determinarea consumatorilor să îşi modifice cererea privind produsele (orientarea către produse verzi) şi
să abordeze un mod de viaţă, rezultând cantităţi reduse de deşeuri;
– reciclare şi reutilizare – încurajarea unui nivel ridicat de recuperare a materialelor componente,
preferabil prin reciclare. În acest sens sunt identificate câteva fluxuri de deşeuri pentru care reciclarea
este prioritară: deşeurile de ambalaje, vehicule scoase din uz, deşeuri de baterii, deşeuri din
echipamente electrice şi electronice;
– valorificare prin alte operaţiuni a deşeurilor care nu sunt reciclate;
– eliminarea finală a deşeurilor – în cazul în care deşeurile nu pot fi valorificate, acestea trebuie
eliminate în condiţii de siguranţă pentru mediu şi sănătatea umană, cu un program strict de monitorizare.
Dintre documentele strategice la nivel european cu impact asupra politicilor de gestionare a deşeurilor
trebuie amintite:
a) Strategia tematică privind prevenirea şi reciclarea deşeurilor – stabileşte linii directoare privind
reducerea impactului negativ asupra mediului datorat deşeurilor, de la generare la eliminarea finală.
Astfel, principalele obiective ale acestei strategii sunt reprezentate de:
– prevenirea generării deşeurilor;
– Îndreptarea către o societate europeană a reciclării;
– utilizarea „analizei ciclului de viaţă” ca instrument în realizarea politicii din domeniul gestionării
deşeurilor;
– îmbunătăţirea bazei de cunoştinţe la nivelul tuturor celor care au responsabilităţi;
– îmbunătăţirea cadrului legal general, prin simplificarea şi modernizarea legislaţiei existente.
b) Strategia de dezvoltare durabilă a Uniunii Europene – are ca obiectiv general îmbunătăţirea continuă
a calităţii vieţii pentru generaţiile prezente şi viitoare, prin crearea unor comunităţi sustenabile, capabile
să gestioneze şi să folosească resursele în mod eficient şi să valorifice potenţialul de inovare ecologică
şi socială al economiei, în vederea asigurării prosperităţii, protecţiei mediului şi coeziunii sociale.
c) Al 6-lea Program de acţiune pentru mediu al Comunităţii Europene 2002-2012 – promovează
integrarea cerinţelor de mediu în toate politicile şi acţiunile şi reprezintă componenta de mediu a
Strategiei de dezvoltare durabilă. Asta face legătura între protecţia mediului şi obiectivele UE de creştere
economică, competitivitate şi ocupare a forţei de muncă. Planul identifică 4 arii prioritare pentru politicile
de mediu ale UE: schimbări climatice, natură şi biodiversitate, mediu şi sănătate, resurse naturale şi
deşeuri.
d) Proiectul celui de-al şaptelea Program comunitar de acţiune pentru mediu.
e) Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social şi
Comitetul Regiunilor. Foaie de parcurs către o Europă eficientă din punct de vedere energetic.
f) Strategia tematică privind utilizarea durabilă a resurselor naturale – pentru atingerea obiectivului său
principal, adică reducerea impactului negativ asupra mediului generat de utilizarea resurselor naturale în
economiile dezvoltate, aceasta prevede următoarele acţiuni:
– îmbunătăţirea cunoştinţelor despre utilizarea resurselor la nivel european şi despre impactul asupra
mediului;
– dezvoltarea de instrumente pentru monitorizarea progresului în acest domeniu în UE, în statele
membre (SM) şi în sectoarele economice;
– creşterea aplicării Strategiei în sectoarele economice şi în SM, precum şi încurajarea elaborării de
planuri şi programe în acest sens;
– creşterea conştientizării factorilor interesaţi şi a cetăţenilor cu privire la impactul negativ al utilizării
resurselor.
2.2. La nivel naţional
Tratatul de aderare la UE reflectă condiţiile aderării României la UE şi reprezintă rezultatul integral al
procesului de negociere a celor 31 de capitole.
Prin „Documentul de poziţie al României – capitolul 22 – Protecţia mediului înconjurător” România s-a
obligat să implementeze acquis-ul comunitar privind acest capitol până la data aderării (1 ianuarie 2007),
cu următoarele derogări, dintre care le menţionăm pe cele referitoare la managementul deşeurilor:
– Directiva 94/62/EC privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje, pentru care s-a solicitat şi obţinut
perioadă de tranziţie, până în anul 2013, transpusă în legislaţia naţională prin Hotărârea Guvernului nr.
621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, cu modificările şi completările
ulterioare;
– Directiva 99/31/EC privind depozitarea deşeurilor, pentru care s-a solicitat şi obţinut o perioadă de
tranziţie până în anul 2017, transpusă în legislaţia naţională prin Hotărârea Guvernului nr. 349/2005
privind depozitarea deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare;
– Directiva Consiliului 2000/76/EC privind incinerarea deşeurilor, pentru care s-a solicitat şi obţinut o
perioadă de tranziţie până în anul 2009, transpusă în legislaţia naţională prin Hotărârea Guvernului nr.
128/2002 privind incinerarea deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare;
– Directiva Consiliului 2002/96/CE privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice (DEEE),
pentru care s-a solicitat şi obţinut o perioadă de tranziţie până în anul 2008, transpusă în legislaţia
naţională prin Hotărârea Guvernului nr. 1.037/2010 privind deşeurile de echipamente electrice şi
electronice;
– Regulamentul nr. 259/93 privind importul, exportul şi tranzitul de deşeuri, până la sfârşitul anului 2015.
Principalele documente de programare şi planificare la nivel naţional cu relevanţă pentru gestionarea
deşeurilor sunt reprezentate de:
– Planul naţional de dezvoltare 2007-2013 (PND) – este documentul de planificare strategică şi
programare financiară al României, care are ca scop să orienteze şi să stimuleze dezvoltarea economică
şi socială a ţării pentru atingerea obiectivului de realizare a coeziunii economice şi sociale. Priorităţile
PND: creşterea competitivităţii sectorului productiv şi a atractivităţii acestuia pentru investitorii străini;
îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii de transport, energetice şi asigurarea protecţiei mediului;
dezvoltarea resurselor umane, creşterea gradului de ocupare şi combaterea excluziunii sociale;
diversificarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în agricultură; promovarea participării
echilibrate a tuturor regiunilor la procesul de dezvoltare economică. PND promovează următoarele
subpriorităţi:
– îmbunătăţirea standardelor de viaţă prin asigurarea serviciilor de utilităţi publice la standardele de
calitate şi cantitate cerute, în sectoarele de apă şi deşeuri, prin dezvoltarea sistemelor de infrastructură
de apă şi apă uzată în localităţile vizate şi crearea/consolidarea companiilor regionale de profil şi prin
dezvoltarea sistemelor integrate de management al deşeurilor (colectare, transport, tratare/eliminare a
deşeurilor în localităţile vizate; închiderea depozitelor neconforme);
– îmbunătăţirea sistemelor sectoriale de management de mediu, cu accent pe: dezvoltarea sistemelor
specifice de management al apei şi deşeurilor, a celor de management al resurselor naturale
(conservarea diversităţii biologice, reconstrucţia ecologică a sistemelor deteriorate, prevenirea şi
intervenţia în cazul riscurilor naturale – în special inundaţii), precum şi pe îmbunătăţirea infrastructurii de
protecţie a aerului.
– Strategia naţională pentru dezvoltare durabilă a României (2013-2020-2030) (SNDD) a fost elaborată de
Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile împreună cu United Nations Development Programme
România (UNDP România). Aşa cum se menţionează în documentul final, aprobat prin Hotărârea
Guvernului nr. 1.216/2007 pentru aprobarea Memorandumului de înţelegere dintre Autoritatea publică
centrală pentru protecţia mediului şi Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare în România privind
revizuirea Strategiei naţionale pentru dezvoltare durabilă, având în vedere obiectivele Strategiei revizuite
pentru dezvoltare durabilă a Uniunii Europene, semnat la Bucureşti la 28 august 2007, problematica
managementului deşeurilor are un impact asupra multor din direcţiile strategice, respectiv:
– corelarea raţională a obiectivelor de dezvoltare, inclusiv a programelor investiţionale, cu capacitatea
de susţinere a capitalului natural;
– folosirea celor mai bune tehnologii disponibile, din punct de vedere economic şi ecologic, în deciziile
investiţionale din fonduri publice; introducerea fermă a criteriilor de ecoeficienţă în toate activităţile de
producţie sau servicii;
– anticiparea efectelor schimbărilor climatice şi elaborarea atât a unor soluţii de adaptare pe termen
lung, cât şi a unor planuri de măsuri de contingenţă intersectoriale, cuprinzând portofolii de soluţii
alternative pentru situaţii de criză generate de fenomene naturale sau antropice.
În cadrul SNDD este vizată atingerea următoarelor obiective strategice:
– Orizont 2013: Încorporarea organică a principiilor şi practicilor dezvoltării durabile în ansamblul
programelor şi politicilor publice ale României ca SM al UE.
– Orizont 2020: Atingerea nivelului mediu actual al ţărilor UE la principalii indicatori ai dezvoltării
durabile.
– Orizont 2030: Apropierea semnificativă a României de nivelul mediu din acel an al SM ale UE din
punctul de vedere al indicatorilor dezvoltării durabile.
Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor este inclusă ca şi obiectiv în cadrul
SNDD. De asemenea, în cadrul strategiei sunt prezentate următoarele obiective care privesc gestionarea
deşeurilor:
– până în anul 2013 – se va reduce până la 2,4 milioane tone cantitatea anuală a deşeurilor
biodegradabile depozitate, reprezentând 50% din totalul produs în anul 1995;
– până în anul 2013 – se prevede un grad de recuperare a materialelor utile din deşeurile de ambalaje
pentru reciclare sau incinerare cu recuperare de energie de 60% pentru hârtie/carton, 22,5% pentru mase
plastice, 60% pentru sticlă, 50% pentru metale şi 15% pentru lemn;
– până în 2015 – reducerea numărului de zone poluate istoric în minimum 30 de judeţe;
– până în anul 2015 – crearea a 30 sisteme integrate de gestionare a deşeurilor la nivel
regional/judeţean; închiderea a 1.500 depozite mici situate în zone rurale şi a 150 depozite vechi în zonele
urbane; realizarea a 5 proiecte-pilot pentru reabilitarea siturilor contaminate istoric; asigurarea unor
servicii îmbunătăţite de salubritate şi management al deşeurilor pentru un număr de 8 milioane locuitori.
– Programul operaţional sectorial de mediu (POS Mediu) – acest program este strâns corelat cu
obiectivele naţionale strategice prevăzute în PND elaborat pentru perioada 2007-2013 şi Cadrul naţional
strategic de referinţă (CNSR), care se bazează pe principiile, practicile şi obiectivele urmărite la nivelul
UE. În cadrul acestui program, Axa prioritară 2 „Dezvoltarea sistemelor de management integrat al
deşeurilor şi reabilitarea siturilor poluate istoric” sprijină investiţiile care vor asigura dezvoltarea acestor
sisteme şi extinderea infrastructurii de management al deşeurilor. Operaţiunile care se derulează în
cadrul domeniului major de intervenţie 2.1 finanţează următoarele activităţi indicative: achiziţionarea şi
instalarea sistemelor de colectare separată, construcţia facilităţilor de sortare, compostare şi reciclare,
achiziţionarea vehiculelor de transport al deşeurilor, închiderea depozitelor neconforme, construcţia
staţiilor de transfer şi a facilităţilor de eliminare a deşeurilor municipale, construirea unor facilităţi
adecvate pentru deşeuri periculoase, dar şi asistenţă tehnică pentru pregătire de proiecte, management,
supervizare şi publicitate.
2.3. Analiza situaţiei actuale privind gestionarea deşeurilor la nivel naţional
2.3.1. Deşeuri municipale
Deşeurile municipale sunt reprezentate de totalitatea deşeurilor menajere şi similare acestora generate
în mediul urban şi rural din gospodării, instituţii, unităţi comerciale şi de la operatori economici, deşeuri
stradale colectate din spaţii publice, străzi, parcuri, spaţii verzi, la care se adaugă şi deşeuri din
construcţii şi demolări rezultate din amenajări interioare ale locuinţelor colectate de operatorii de
salubritate. Gestionarea deşeurilor municipale presupune colectarea, transportul, valorificarea şi
eliminarea acestora, inclusiv supervizarea acestor operaţii şi întreţinerea ulterioară a amplasamentelor
de eliminare.
În prezent, aşa cum arată şi figura nr. 1 la nivelul UE deşeurile municipale sunt tratate prin depozitare
(38%), incinerare (22%), (25%) reciclare şi compostare (15%)3. În România, unde au fost depuse eforturi şi
au fost realizate investiţii importante pentru alinierea la acquis comunitar, situaţia evoluează rapid, însă
principala modalitate de eliminare a deşeurilor este în continuare reprezentată de depozitare. Conform
datelor EUROSTAT din 2010 (Comunicatul EUROSTAT nr. 48/2012-27 martie 2012 pentru anul 2010) între
SM ale UE există diferenţe semnificative, variind de la situaţia statelor în care depozitarea se realizează în
mare măsură aşa cum este cazul Bulgariei (100%), României (99%), Lituaniei (94%) sau al Letoniei (91%)
până la cea a statelor în care reciclarea deşeurilor municipale ocupă un loc important: Danemarca (54%),
Olanda (39%), Belgia (37%).
3 Comunicat EUROSTAT nr. 48/2012-27 martie 2012 pentru anul 2010.
Fig. 1 – Tratarea deşeurilor municipale în SM, per ţară şi tip de tehnologie.
Sursă: EUROSTAT 2012
România face parte din categoria noilor SM în care cea mai mare parte a cantităţilor de deşeuri
municipale colectate sunt eliminate prin depozitare, operaţiunile de reciclare şi valorificare fiind utilizate
într-o măsură foarte mică.
În structura deşeurilor municipale din România, aşa cum reiese din fig. 2, cea mai mare pondere o au
deşeurile menajere (cca 64%), în timp ce deşeurile stradale şi deşeurile din construcţii şi demolări au
aproximativ aceeaşi pondere (10%, respectiv 9%)4. Peste 90% din deşeurile municipale colectate sunt
eliminate prin depozitare.
4 Sursă Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (ANPM).
Fig. 2 – Structura deşeurilor municipale generate în perioada 2006-2010.
Sursă: ANPM, Raportul privind starea mediului, 2011.
În ceea ce priveşte generarea deşeurilor municipale, se constată că atât în România, cât şi la nivelul
majorităţii SM se înregistrează tendinţe de creştere a acestor cantităţi (fig. nr. 3).
Fig. 3 – Evoluţia generării deşeurilor municipale în SM.
Sursă: EUROSTAT 2012.
Cu toate acestea, analizând evoluţia pentru ultimii 4 ani – 2007-2010 – se constată, începând cu anul
2009, o descreştere a cantităţii de deşeuri generate atât ca medie a UE, cât şi pentru majoritatea SM.
Această evoluţie o putem aprecia că se datorează, în principal, crizei economice şi mai puţin măsurilor
de prevenire. În ceea ce priveşte indicatorii de generare a deşeurilor municipale, conform datelor
Eurostat, la nivelul anului 2010 pentru România cantitatea a fost de 365 kg/locuitor/an, cu 27% mai mică
decât media la nivel european (502 kg/locuitor/an). Evoluţia acestor indicatori în intervalul 1995-2008 este
similară în ambele cazuri evoluţiei cantităţilor de deşeuri municipale generate.
O problemă importantă a sistemului de gestionare a deşeurilor din România este reprezentată de aria
scăzută de acoperire cu servicii de colectare. Astfel, la nivel naţional în anul 2009 doar 63% din populaţie
este deservită de servicii de salubritate, ponderea în mediul urban fiind de aproximativ 85% şi de doar
52% în mediul rural5 (vezi fig. 4). De asemenea, se constată că încă mai sunt cantităţi de deşeuri care
rămân necolectate, în fig. 5.
5 Raportul privind starea mediului pe anul 2011 – ANPM.
Fig. 4 – Evoluţia gradului de conectare la serviciul de salubritate în perioada 2006-2010
Fig. 5 – Cantităţile de deşeuri municipale generate şi colectate, exprimate în mii tone.
Sursă: ANPM, Raportul privind starea mediului, 2011.
La nivelul anului 2010, mai mult de 95% din cantitatea de deşeuri municipale (exclusiv deşeurile din
construcţii şi demolări) colectată de operatorii de salubrizare a fost eliminată prin depozitare, ratele de
reciclare şi valorificare a acestor tipuri de deşeuri fiind încă foarte reduse. În anul 2010, din 5.325,81 mii
tone deşeuri municipale (exclusiv deşeurile din construcţii şi demolări) colectate de operatorii de
salubritate au fost valorificate 296,14 mii tone deşeuri prin reciclare materială sau valorificare energetică.
Gradul de valorificare redus are, în primul rând, cauze de natură tehnică (inexistenţa infrastructurii de
colectare separate şi de sortare în cele mai multe zone ale ţării, respectiv lipsa capacităţilor de reciclare
pentru anumite tipuri de materiale, cum ar fi lemnul), dar şi economică (lipsa unor instrumente financiare
care să stimuleze/oblige operatorii de salubrizare să livreze deşeurile colectate către instalaţii de
tratare/valorificare şi nu către eliminare). Menţionăm şi faptul că, în paralel cu activitatea operatorilor de
salubrizare, există circuite paralele de colectare şi sortare a deşeurilor reciclabile din deşeurile
municipale (puncte de colectare autorizate, sortări ad-hoc la intrarea în depozitul de deşeuri), dar care nu
sunt cuantificate ca atare, ceea ce conduce la o scădere aparentă a valorii ratelor de reciclare/valorificare
a acestora, per ansamblu.
În acelaşi timp, pentru anumite tipuri de deşeuri nu există practic opţiuni viabile de reciclare pe plan
naţional (de exemplu, pentru sticlă, se înregistrează atât o capacitate tehnică relativ redusă a fabricilor de
sticlă pentru a prelucra deşeuri, cât şi o lipsă de interes, având în vedere calitatea slabă a deşeurilor de
sticlă furnizate, respectiv costurile suplimentare care ar fi necesare pentru a obţine deşeuri de calitate
corespunzătoare). Interesul pentru reciclare este mai mare în cazul metalului, plasticului şi hârtiei, dar şi
aici se înregistrează cantităţi relativ importante care sunt colectate separat şi apoi transportate în afara
graniţelor României pentru reciclarea propriu-zisă.
De asemenea, în România, colectarea separată a deşeurilor municipale în vederea valorificării
deşeurilor de ambalaje provenite din deşeurile menajere (hârtie, carton, sticlă, metale, materiale plastice)
se practică într-o mică măsură, la nivel local, în cadrul unor proiecte iniţiate de societăţile de salubrizare
şi primării, în colaborare cu operatorii economici care pun pe piaţă ambalaje şi produse ambalate. Aceste
proiecte sunt în derulare, în colaborare cu asociaţiile de locatari (pentru populaţie), şcoli, instituţii şi
operatori economici, extinderea lor în funcţie de rezultatele obţinute fiind legată de fondurile disponibile.
La nivel naţional, în anul 2011 existau 698 de localităţi (urban şi rural) unde s-a implementat colectarea
separată.
În ceea ce priveşte structura ambalajelor introduse pe piaţă (vezi fig. 6), pe tipuri de material, în
perioada 2004-2010 se poate constata o scădere a ponderii ambalajelor de sticlă în favoarea celor de
plastic, ceea ce ne arată direcţia în care s-a orientat comportamentul de consum al populaţiei.
Fig. 6. – Structura ambalajelor introduse pe piaţă.
Sursă: ANPM.
Faţă de întreaga cantitate de deşeuri de ambalaje introdusă pe piaţă au fost realizate următoarele
obiective de reciclare şi valorificare (vezi fig. 7):
Fig. 7. – Sursă: ANPM
Valorificarea energetică a deşeurilor de ambalaje cu putere calorică se realizează, în primul rând, în
fabricile de ciment care sunt autorizate pentru coincinerarea deşeurilor. Până în momentul actual,
cantitatea de deşeuri de ambalaje coincinerată nu a fost foarte mare, având în vedere că, pe de o parte,
se acordă atenţie, în primul rând, reciclării, iar, pe de altă parte, cantitatea de deşeuri pretabilă
coincinerării este relativ redusă datorită lipsei infrastructurii de sortare/tratare a deşeurilor municipale.
Eliminarea deşeurilor municipale se realizează exclusiv prin depozitare. Până în prezent, în România
nu au fost puse în funcţiune instalaţii pentru incinerarea deşeurilor municipale.
În ceea ce priveşte depozitarea deşeurilor municipale, în anul 2010 erau în funcţiune un număr de 106
depozite neconforme pentru deşeuri municipale, din care 26 au sistat activitatea la 16 iulie 2010, conform
calendarului negociat. Pentru restul depozitelor de deşeuri municipale neconforme, care mai au încă
perioadă de tranziţie, în prezent se efectuează îmbunătăţirea activităţilor de operare şi monitorizare.
Conform negocierilor pentru aderarea României la UE stipulate în Tratatul de aderare, România este
obligată să asigure reducerea treptată a deşeurilor depozitate în depozitele municipale de deşeuri
neconforme, cu respectarea anumitor cantităţi maxime anuale.
În ceea ce priveşte deşeurile biodegradabile încă din anul 2006 au fost demarate acţiuni în vederea
construirii de platforme pentru compostarea deşeurilor vegetale din parcuri şi spaţii verzi din zonele
urbane şi construirea unor staţii de sortare a deşeurilor reciclabile şi de staţii de compostare a deşeurilor
biodegradabile în apropierea depozitelor pentru deşeuri.
În tabelul nr. 1 este prezentată evoluţia cantităţilor de deşeuri biodegradabile generate în anii 2008 şi
2010 (inclusiv cele generate şi necolectate), comparativ cu anul de bază 1995.
Tabel nr. 1
Cantitate deşeuri/Reducere cantitate de deşeuri Anul
1995 2009 2010
Cantitate de deşeuri biodegradabile generate (mil.
tone)
4,80 3,60 3,36
Cantitate de deşeuri biodegradabile generate faţă de
1995 (%)
– 75 70
Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile
generate faţă de 1995 (%)
– 25 30
Sursă: ANPM.
Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile generate în anul 2010, comparativ cu anul 2009, se
datorează extinderii colectării selective a deşeurilor de hârtie, carton şi a deşeurilor biodegradabile din
spaţiile verzi, parcuri şi alte zone, precum şi a aplicării prevederilor art. 9 lit. p)6 din Ordonanţa de urgenţă
a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, cu modificările şi completările ulterioare.
6 O contribuţie de 100 lei/tonă, datorată de unităţile administrativ-teritoriale începând
cu data de 1 iulie 2010, în cazul neîndeplinirii obiectivului anual de diminuare cu 15% a
cantităţilor de deşeuri municipale şi asimilabile, colectate şi trimise spre depozitare,
plata făcându-se pentru diferenţa dintre cantitatea corespunzătoare obiectivului anual
de diminuare şi cantitatea corespunzătoare obiectivului efectiv realizat prin activităţi
specifice de colectare selectivă şi valorificare.
În vederea respectării angajamentelor asumate în acest domeniu, la începutul anului 2011, la nivel
naţional, funcţionau un număr de 60 de instalaţii şi platforme de compostare finalizate (autorizate sau în
curs de autorizare) pentru compostarea deşeurilor biodegradabile municipale.
Având în vedere cele prezentate, din tabelul nr. 1 se poate observa că obiectivul stabilit pentru anul
2010, respectiv reducerea cu 25% a cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate, exprimată gravimetric
faţă de cantitatea de deşeuri biodegradabile municipale produse în 1995, a fost atins deja în anul 2009.
Pentru celelalte fluxuri specifice de deşeuri care fac obiectul acestei strategii, şi anume: vehicule
scoase din uz, deşeuri de echipamente electrice şi electronice, baterii şi acumulatori uzaţi, uleiuri uzate,
anvelope uzate, deşeuri cu conţinut de PCB/PCT, deşeuri cu conţinut de azbest, deşeuri din activităţi de
ocrotire a sănătăţii umane şi activităţi conexe, situaţia existentă privind cantităţile generate şi modul lor
de gestionare este prezentată în Raportul privind starea mediului pentru anul 2010, care poate fi
consultat la următoarea adresă de web:
www.anpm.ro/Mediuraport_privind_starea_mediului_in_romania-15
2.3.2. Deşeuri din construcţii şi demolări (deşeuri din C&D)
În ultimii ani, datorită evoluţiei crescătoare a pieţei construcţiilor, România se confruntă cu problema
gestionării deşeurilor de C&D.
Pe de o parte, construcţiile existente, în mare proporţie, au o stare fizică proastă sau nu mai corespund
standardelor din construcţii (de exemplu, eficienţă energetică) sau necesită reparaţii, modernizări,
consolidări. În acelaşi timp, există tendinţa autorităţilor locale de a reloca unităţile de producţie în afara
localităţilor, fiind necesară demolarea clădirilor pe care acestea le ocupă. Pe de altă parte, mai ales în
ultimii 10 ani, investiţiile rezidenţiale (case şi vile) fac ca acest sector să fie foarte dinamic.
În fluxul deşeurilor municipale deşeurile din C&D sunt reprezentate de:
– deşeuri de beton, cărămizi, resturi ceramice;
– deşeuri lemnoase, din sticlă, din plastic;
– deşeuri de asfalt, gudroane şi produse gudronate;
– resturi metalice;
– resturi din excavaţii (pământ, pietre, pietriş);
– deşeuri de materiale izolante;
– amestecuri de deşeuri de C&D etc.
Deşeurile din C&D pot fi inerte, nepericuloase sau contaminate cu diferite substanţe periculoase. De
aceea este obligatorie colectarea separată. Deşeurile de C&D clasificate ca periculoase pot conţine:
azbest, metale grele, vopseluri, adezivi, lemn tratat, sol contaminat, materiale cu PCB. Deşi cantităţile
sunt mici comparativ cu totalul deşeurilor de C&D, generatorii (constructorii) trebuie să aplice măsuri
speciale pentru gestionarea acestora într-un mod adecvat fără a aduce prejudicii mediului sau sănătăţii
populaţiei.
2.3.3. Anvelope uzate
Anvelopele uzate reprezintă o importantă sursă de materie primă secundară şi de combustibil
alternativ.
În România, acest flux de deşeuri începând de la introducerea pe piaţă la colectare, reciclare şi
valorificare este reglementat prin Hotărârea Guvernului nr. 170/2004 privind gestionarea anvelopelor
uzate.
Din datele statistice pe care le deţine Ministerul Economiei, la nivelul anului 2011 s-au colectat 60 mii
tone de anvelope uzate din care: 75% au fost coprocesate în fabricile de ciment, 20% au fost valorificate
material prin reciclare (obţinere de pudretă7 şi reşapare8), iar restul de 5% sunt refolosite ca atare (diguri,
ţarcuri, garduri de protecţie etc.).
7 Obţinere de pudretă din anvelope uzate nereşapabile – prin măcinare la temperatura
ambiantă sau prin criogenie, în vederea folosirii ca adaos în produsele din cauciuc:
articole tehnice din cauciuc, covoare, încălţăminte.
8 Reşapare – metodă de recondiţionare ce permite obţinerea de anvelope comparabile,
din punctul de vedere al calităţii, cu cele noi.
Se observă că, deşi ierarhia deşeurilor stabileşte o ordine a priorităţilor, reciclarea nu reprezintă încă
un domeniu prioritar. Astfel, că pe termen mediu şi lung ar trebui susţinute acele investiţii care urmăresc
creşterea ponderii valorificării materiale a anvelopelor uzate prin utilizarea acestora, în special, în
domeniul construcţiilor rutiere. Utilizarea pudretei de cauciuc în mixturile asfaltice conferă proprietăţi
deosebite suprafeţei carosabile, respectiv: mai multă elasticitate, reducerea zgomotului, amortizarea
vibraţiilor etc.
2.3.4. Deşeuri provenind din activităţile industriale
În cursul anului 2010, cantitatea de deşeuri provenind din activităţile industriale a fost de 191 milioane
tone, din care cea mai mare parte (peste 90%) deşeuri rezultate din activităţile de extracţie (minerit) -172
milioane tone, iar 15 milioane tone deşeuri generate din industria energetică şi prelucrătoare9.
9 Sursă ANPM – Raportul privind Starea mediului pentru anul 2011.
O parte din deşeurile generate din industria energetică şi prelucrătoare, cum sunt, de exemplu, cenuşa
de termocentrală, zgura etc. a fost valorificată prin co-procesare/co-incinerare în fabricile de ciment.
Deşeurile periculoase, generate în anul 2010, în cantitate de 514.325 tone, au reprezentat circa 0,3% din
totalul deşeurilor generate. Majoritatea deşeurilor periculoase au fost eliminate prin depozitare, restul
fiind valorificate prin coincinerare sau eliminate prin incinerare în instalaţiile proprii ale generatorilor sau
în instalaţii specializate aparţinând operatorilor privaţi.
În cursul anului 2010 au fost în funcţiune următoarele instalaţii pentru incinerarea deşeurilor
industriale periculoase:
– 8 instalaţii de incinerare/coincinerare aparţinând unor operatori economici din industrie în număr de 8,
care incinerează/coincinerează propriile deşeuri periculoase;
– 10 instalaţii existente pentru incinerarea deşeurilor periculoase aparţinând unor operatori economici
care incinerează pentru terţi;
– 7 instalaţii de coincinerare în cuptoare de ciment – autorizate şi pentru tratarea şi valorificarea
deşeurilor periculoase solide şi lichide.
În cursul anului 2010 au fost în operare 40 de depozite pentru deşeuri industriale periculoase şi
nepericuloase, din care:
– 8 depozite pentru deşeuri industriale periculoase, din care:
– 6 depozite conforme ale operatorilor economici care îşi depozitează propriile deşeuri;
– 2 depozite zonale conforme, unul în judeţul Ialomiţa, operat de S.C. VIVANI SALUBRITATE – S.A.
Slobozia, şi unul în judeţul Prahova, operat de S.C. Ecomaster Servicii Ecologice – S.R.L.
– 32 depozite pentru deşeuri industriale nepericuloase, din care:
– 15 depozite conforme;
– 15 depozite care utilizează instalaţii de „hidro-transport” a deşeurilor sau care depozitează deşeuri în
stare lichidă şi deşeuri cu proprietăţi corozive, oxidante.
3. Analiza SWOT
Analiza SWOT10 asigură un cadru relativ simplu de suport al deciziilor cu privire la alternativele
strategice care derivă din evaluarea situaţiei actuale. Înţelegerea cât mai exactă a situaţiei interne şi
externe a sistemului de gestionare a deşeurilor poate implica producerea unei cantităţi mari de informaţii,
dar analiza SWOT furnizează un filtru care reduce informaţiile la un număr limitat de subiecte-cheie.
Odată ce aceste 4 categorii de aspecte: puncte tari, puncte slabe (disfuncţii), oportunităţi şi ameninţări
sunt bine identificate, strategia, prin intermediul obiectivelor sale, indică modul în care punctele tari pot fi
folosite astfel încât să se corecteze disfuncţionalităţile, precum şi modul în care oportunităţile pot
contracara ameninţările.
10 EPC Consultanţă de mediu – Evaluarea de mediu pentru Planul naţional de
gestionare a deşeurilor şi Strategia naţională de gestionare a deşeurilor, 2010.
Puncte tari 1. Legislativ: existenţa unui cadru
armonizat cu cel european;
2. Planificare: Existenţa
documentelor de planificare pe toate
cele 3 nivele (naţional, regional şi
judeţean) pentru etapa precedentă
care pot asigura suport în
actualizarea SNGD şi PNGD,
precum şi implicarea tuturor părţilor
interesate;
3. Resurse umane: Experienţa în
elaborarea şi implementarea
proiectelor, precum şi în derularea
de programe de conştientizare.
4. Financiar: 1,167 milioane euro
pentru dezvoltarea sistemelor de
management integrat al deşeurilor şi
reabilitarea siturilor poluate istoric
(Programul operaţional sectorial
Mediu 2007-2013);
1. Planificare: posibilitatea integrării
experienţei planificării la nivel
regional şi local.
2. Tehnic: existenţa numeroaselor
ghiduri privind planificarea şi
gestionarea deşeurilor;
3. Resurse umane: creşterea
capabilităţii prin acces la schimbul de
informaţii şi experienţa din alte
instituţii.
4. Economic/financiar: dezvoltarea de
mecanisme financiare/economice de
suport pentru încurajarea investiţiilor
verzi;
Oportunităţi
Puncte slabe 1. Legislativ: frecvenţa modificare şi
actualizare a legislaţiei;
2. Planificare: Insuficienta corelare
cu alte planuri şi programe inclusiv
cu alte instituţii care elaborează
strategii;
3. Gestionare date: insuficientă
practică în colectarea, corelarea şi
evaluarea datelor disponibile.
4. Implementare:
a) insuficienta corelare a
responsabilităţilor părţilor implicate
şi asumare;
b) aria de acoperire cu servicii şi
grad scăzut de extindere a colectării
separate a deşeurilor;
c) infrastructura nu este suficient
dezvoltată, inclusiv a infrastructurii
suport (rutiere, de alimentare cu
apă, canalizare, alimentare cu gaze
naturale etc.)
5. Economic:
a) Fluxul reciclării nu este încă
stabilizat – desigur şi din cauza
insuficientei implementări a
colectării separate;
b) Grad scăzut de extindere a
sistemelor de colectare separată a
deşeurilor.
1. Legislativ: apariţia
neconcordanţelor între actele
normative emise de diferite autorităţi
centrale;
2. Financiar: Posibilitatea declanşării
procedurii de infringement în cazul
nerespectării obligaţiilor asumate de
către România.
3. Implementare: serviciu de slabă
calitate în condiţiile subfinanţării
sistemului datorat, participării limitate
a generatorilor şi respectiv de a plăti
serviciile de salubritate;
4. Lipsa de participare a publicului:
insuficienta informare şi
conştientizare a populaţiei fac ca
aceasta să nu fie receptivă la
sistemele noi create;
5. Tehnic: implementarea dificilă a
unor tehnici şi tehnologii, care, deşi
sunt practicate pe scară largă la nivel
european, sunt aproape necunoscute
şi neadaptate la realitatea locală a
gestionării deşeurilor.
Ameninţări
4. O nouă strategie
4.1. Provocări
Economia naţională depinde de un spectru larg de resurse naturale: materii prime (minerale, biomasă,
resurse biologice), de factori de mediu (aer, apă, sol), de fluxuri de energie (energie din combustibili
fosili, energie regenerabilă: eoliană, solară, geotermală, a valurilor etc.) şi de teritoriul fizic. Fie că aceste
resurse sunt utilizate pentru a produce bunuri, fie că absorb emisiile produse de activităţile antropice
(aer, apă, sol), ele sunt indispensabile pentru funcţionarea economiei şi pentru asigurarea unui nivel
corespunzător al calităţii vieţii.
Dezvoltarea sistemelor socioeconomice, ignorând sau diminuând importanţa structurii şi capacităţii
funcţionale şi de suport a capitalului natural, a condus la epuizarea mediilor naturale şi pierderea unor
servicii ecosistemice valoroase. Îmbunătăţirea gestionării resurselor naturale şi evitarea exploatării lor
excesive, recunoaşterea valorii serviciilor furnizate de ecosisteme sunt obiective generale prevăzute în
SNDD a României, Orizonturi 2013-2020-203011 pentru asigurarea conservării şi gestionării resurselor
naturale. Acţiunea în acest domeniu se va concentra pe punerea în aplicare a proiectelor integrate de
gestionare a deşeurilor la nivel naţional şi regional prin orientarea ierarhică a investiţiilor conform
priorităţilor stabilite: prevenire, colectare separată, reciclare, valorificare, tratare şi eliminare.
11 „Obiectivele formulate în Strategia naţională pentru dezvoltare durabilă a României
Orizonturi 2013-2020 -2030, în urma dezbaterilor la nivel naţional şi regional, vizează
menţinerea, consolidarea, extinderea şi adaptarea continuă a configuraţiei structurale şi
capacităţii funcţionale a capitalului natural ca fundament pentru menţinerea şi sporirea
capacităţii sale de suport faţă de presiunea dezvoltării sociale şi creşterii economice şi
faţă de impactul previzibil al schimbărilor climatice” (Strategia naţională pentru
dezvoltare durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030, p. 14).
Devine în acest moment clar faptul că până acum ne-am axat numai pe modul de eliminare a deşeurilor
şi nu suficient de mult pe modul în care putem minimiza generarea acestora sau cum le putem reutiliza şi
valorifica. Dat fiind nivelul actual de presiune asupra resurselor naturale la scara naţională, continentală
sau chiar globală – trebuie să luăm în considerare deşeurile pe deplin şi într-un cadrul mai larg, definit de
fluxul de materii prime şi energetice şi utilizarea durabilă a acestora.
Reducerea consumului de resurse naturale, reciclarea materiilor prime care se regăsesc în produsele
ajunse deşeuri, precum şi recuperarea energiei trebuie să fie vectorii unei schimbări majore către un mod
de viaţă durabil. În acest scop strategia pune accent pe încurajarea extinderii şi dezvoltării capacităţilor
de reciclare, precum şi pe utilizarea de deşeuri în procesul de producţie, pentru valorificare materială sau
energetică a acestora. Trebuie avut în vedere potenţialul economic oferit de preţul materiei prime
conţinute în deşeuri în comparaţie cu cel obţinut din exploatarea resurselor naturale şi, în acest sens,
România trebuie să adopte politici pentru dezvoltarea de capacităţi de reciclare/valorificare şi să
încurajeze utilizarea de materii prime care se regăsesc în deşeuri. Astfel, instalaţiile de valorificare
trebuie să acorde prioritate deşeurilor generate pe teritoriul naţional respectând în acest sens principiul
proximităţii şi autosuficienţei.
Pornind de la direcţiile de acţiune definite de prezenta strategie Guvernul României va
elabora un plan cuprinzător de prevenire a generării deşeurilor şi, în acelaşi timp, va
colabora cu întreprinderile şi alte organizaţii de pe întregul lanţ de aprovizionare pentru
a dezvolta o serie de măsuri în scopul reducerii generării deşeurilor şi reutilizării lor ca
parte a unui program de eficienţă a resurselor.
Justificarea acţiunilor de mediu O mai bună gestionare a deşeurilor poate contribui la:
– reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră – în special metan de la depozitele de deşeuri, dar şi
dioxid de carbon de emisie (prin reutilizare, reciclare şi alte metode de valorificare);
– creşterea eficienţei utilizării resurselor – economisirea energiei şi reducerea consumului de materiale
prin gestionarea eficientă a deşeurilor;
– protejarea sănătăţii publice prin gestionarea în condiţii de siguranţă a substanţelor potenţial
periculoase;
– protejarea ecosistemelor (soluri, ape subterane, emisiile în aer).
4.1.1. Ierarhia deşeurilor
„Ierarhia deşeurilor”12 reprezintă conceptul conform căruia diferitele măsuri/opţiuni de gestionare a
deşeurilor sunt grupate în funcţie de impactul lor pe termen lung asupra mediului înconjurător. Categoria
cu cel mai redus impact, şi anume prevenirea generării deşeurilor, are o prioritate maximă, urmată fiind
de pregătirea pentru reutilizare, reciclare, valorificare şi, ultima dintre toate, eliminarea (de exemplu,
depozit de deşeuri). Această grupare reprezintă cea mai bună opţiune din punctul de vedere al protecţiei
mediului, însă pot exista abateri de la aceasta pentru anumite fluxuri specifice de deşeuri, în cazul în care
se justifică şi numai în baza evaluării de tip analiza ciclului de viaţă privind efectele globale ale generării
şi gestionării respectivelor deşeuri.

Evidenta deseuri

1. HOTARARE nr. 856 din 16 august 2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase
In temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia Romaniei si ale art. 18 1 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 426/2001, Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.

Art. 1. – (1) Agentii economici care genereaza deseuri au obligatia sa tina o evidenta a gestiunii acestora, in conformitate cu modelul prevazut in anexa nr. 1, pentru fiecare tip de deseu.
(2) Datele centralizate anual privind evidenta gestiunii deseurilor se transmit autoritatilor publice teritoriale pentru protectia mediului, la cererea acestora.

Art. 2. – (1) Agentii economici autorizati sa desfasoare activitati de colectare, transport, depozitare temporara, valorificare si eliminare a deseurilor sunt obligati sa tina evidenta gestiunii deseurilor conform art. 1 alin. (1) numai pentru deseurile generate in cadrul activitatilor proprii.
(2) Evidenta gestiunii deseurilor colectate, transportate, depozitate temporar, valorificate si eliminate se raporteaza de catre agentii economici autorizati, mentionati la alin. (1), la solicitarea autoritatilor publice teritoriale pentru protectia mediului sau a altor autoritati ale administratiei publice centrale si locale care au atributii si raspunderi in domeniul regimului deseurilor, conform prevederilor legale.

Art. 3. – (1) Pentru evidenta la nivel national a gestiunii deseurilor autoritatea publica centrala de protectie a mediului organizeaza, impreuna cu autoritatile publice teritoriale de protectie a mediului si cu alte institutii aflate in coordonare, raportarea statistica anuala in acest domeniu.
(2) Metodologia si sistemul de raportare care stau la baza cercetarilor statistice vor fi actualizate periodic de autoritatea publica centrala de protectie a mediului, in conformitate cu cerintele legale in vigoare.
(3) Datele centralizate anual, referitoare la gestionarea deseurilor, se pastreaza de catre autoritatile publice teritoriale de protectie a mediului intr-un registru de evidenta o perioada de minimum 3 ani.

Art. 4. – (1) Pentru evidenta gestiunii deseurilor se stabileste, in baza prevederilor anexelor nr. IA si IB la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 426/2001, lista cuprinzand deseurile, prevazuta in anexa nr. 2.
(2) Lista cuprinzand deseurile, prevazuta in anexa nr. 2, include si deseurile periculoase, stabilite in baza prevederilor art. 18 1 alin. (1) si ale anexelor nr. IC, ID si IE la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 78/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 426/2001.
(3) Deseurile periculoase prevazute in anexa nr. 2 sunt marcate cu un asterisc (*).

Art. 5. – (1) Tipurile de deseuri prevazute in anexa nr. 2 sunt definite in mod individual printr-un cod complet format din 6 cifre.
(2) Titlurile si subtitlurile categoriilor de deseuri sunt definite printr-un cod format din doua, respectiv din 4 cifre.

Art. 6. – Pentru incadrarea in anexa nr. 2 a unui deseu in mod individual, agentii economici au obligatia codificarii acestora cu 6 cifre, dupa urmatoarea procedura:
a) se identifica activitatea generatoare de deseuri din cap. 01-12 sau 17-20;
b) se identifica subcapitolul in care se incadreaza deseul;
c) se identifica, in cadrul subcapitolului, deseul in mod individual, conform codului corespunzator, format din 6 cifre, excluzandu-se codurile terminate cu 99;
d) daca deseul nu este identificat la cap. 01-12 sau 17-20, se examineaza pentru identificarea deseului cap. 13, 14 si 15;
e) daca deseul nu este identificat nici in cap. 13, 14 si 15, se examineaza cap. 16;
f) daca deseul nu este identificat nici in cap. 16, atunci se examineaza pentru identificare codurile cu terminatia 99 – alte deseuri, corespunzatoare activitatii din care provine deseul.
Art. 7. – Deseurile rezultate din colectarea ambalajelor, inclusiv amestecurile de ambalaje din materiale diferite, se incadreaza la codul 15 01, si nu la codul 20 01.

Achizitii deseuri

♦ Achizitionarea si transportul deseurilor reciclabile (plastic, carton, PET, doze aluminiu, paleti lemn), de la sediul beneficiarului la depozitul nostru

♦ Achizitionarea si transportul deseurilor feroase si neferoase

♦ Asiguram, la cerere,  containerele speciale pentru stocarea intregii game de deseuri contractate

♦ Servicii de macinare a deseurilor de plastic, cu posibilitatea recuperarii macinaturii in vederea reutilizarii acesteia

♦ Regranularea deseurilor de plastic, cu obtinerea unei materii prime pretabile refolosirii acesteia in diverse ramuri industriale

Mai multe detalii , prezentare activitate ,si contact rapid mai jos .

https://www.facebook.com/rmgreciclare

https://plus.google.com/+SeveriusDascau/posts

Hello

  SC RMG RECICLARE DESEURI SRL  – a name, a tradition !

Our business is recycling – our profit is an healty enviroment !

I.About us :

Through it’s entire activity, our company  becomes one of the most prestigeous societyes in the recycling area.Our main role it’s to protect the enviroment by reducing polution and naturakl resources consume.

We militate for changing the menthality  regarding the services dedicated to wastets recycling and to apply all the procedures and legislation specific of the UE.

RNG RECICLARE DESEURI SRL detain a activity of 10 year old in this field  witch  started since 2005  with a privat majority capital.

The main branch of our activity it’s plastic recycling wastes, activity who takes place at our deposit located in DUdestii Noi – the indistrial zone, at only 10 km from Timisoara city.

From the moment we started our business until now, our company has improved continuously  the providers basis and the permanent clients, developing partnerships with powerfull companyes and maintain it’s self between the top’s companyes in the field.

http://www.reciclare-deseuri.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=92&Itemid=111